Scris de Valentin Vasilescu, analist militar, fost comandant adjunct al Aeroportului Otopeni.
Plecînd de la atentatul terrorist de la Ankara, împotriva ambasadorului Rusiei, ar fi util sa discutam si despre fenomenul terorist care a afectat România, în urma cu 27 de ani, pe timpul evenimentelor din decembrie 1989.
Lovitura de stat din decembrie 1989 a fost data de armata româna care l-a evacuat cu elicopterul pe presedintele tarii, Nicolae Ceausescu, din sediul Comitetului Central ( 22 decembrie orele 12 ), pentru a-l aresta apoi ( 22 decembrie orele 15 ) si a-l executa pe 27 decembrie, într-o unitate militara de la Tîrgoviste. De la arestarea lui Ceausescu si pîna la executia sa, au fost ucisi de teroristi neidentificati, aproximativ 1.000 de români, majoritatea civili. Acest lucru a fost posibil prin crearea aparentei unui „razboi civil”, prin operatiuni de razboi psihologic si mediatic toate executate de români, nu de straini.
Cine a avut de cîstigat de pe urma acestor actiuni teroriste ? Oricine constata ca dupa evenimentele din 1989, derulate în scopul preluarii puterii si legitimarii noilor lideri pro-occidentali, România socialista a devenit capitalista si a intrat pe orbita occidentala.
Românii îsi pot apara cum doresc ”saracia si nevoile si neamul”, asa cum spunea poetul national Mihai Eminescu, numai ca ei nu trebuie sa puna în responsabilitatea Rusiei, lucruri pe care Rusia nu le-a facut. Se afirma fara nicio proba ca 30.000 de agenti GRU ar fi actionat în decembrie 1989 în România. Va informez ca în 1989 URSS nu dispunea de atîtia agenti operativi GRU si ca ei erau mai utili în Armenia, Azerbadjan, Tarile Baltice, Ucraina, Republica Moldova unde erau ample miscari de strada pentru iesirea din URSS.
Oficiali români de rang înalt au mai afirmat ca agentii GRU se deplasau cîte trei, în masini Lada, cu numere de Republica Moldova. Numai ca în 1989 numerele de înmatriculare erau unice în URSS, fara inscriptionarea republicilor din uniune.
În 1989 România avea deschise 8-10 puncte de trecere a frontierei ( PTF ), rutiere si cai ferate cu URSS. Controlul în PTF al unui autoturism dura cel putin 30 de minute în 1989, ceea ce ar fi însemnat ca cele 10.000 de autoturisme Lada ar fi blocat PTF-urile din România înca de la începutul anului 1989.
În 1989 numarul autoturismelor înmatriculate în România era de mai putin de 1 milion de bucati, majoritatea fiind Dacia 1.100, Dacia 1.300 si foarte putine Lada, asadar cele 10.000 de Lada ar fi atras atentia pe sosele din România, cu mult înainte de decembrie 1989. Daca intrau în România, cei 30.000 de presupusi agenti GRU trebuiau sa se hraneasca si sa locuiasca undeva, nu puteau dormi sub cerul liber în masinile Lada, pentru ca era iarna. Ori documentele oficiale atesta ca în luna decembrie 1989, la toate hotelurile din orasul Timisoara au fost cazati 1.525 de turisti straini, din care doar 788 erau din tarile socialiste, sovietici fiind mai putin de 3
În decembrie 1989, generalii români, responsabili de lovitura de stat prin care Ceausescu a fost eliminat, erau parte a Tratatului de la Varsovia si azi ei sunt în NATO. Oare se poate spune ca NATO a premiat România, admitînd-o în NATO pentru succesul actelor de terorism din 1989 ? Exista aceasta perceptie, întrucît autorii actelor de terorism din decembrie 1989 n-au fost niciodata cercetati de Justitia româna, laudata si sustinuta de SUA.
Acesti generali ai armatei române stiau ca Doctrina Militara a României, de pe vremea lui Ceausescu se axa pe invazia tarii de catre o mare putere sau alianta militara, situatie în care România ducea un razboi al întregului popor si au conceput o diversiune terorista în acest sens.
Doctrina Militara a României avea si un Plan de pregatire a teritoriului si economiei nationale pentru aparare, în care existau nuclee de rezistenta armata, deplin conspirate. Aceste nuclee de rezistenta apartineau Directiei Informatii a Armatei, erau separate de garzile patriotice fiind cunoscute drept reteaua ”R” ( de la Rezistenta ) sau ”246”. Reteaua R- 246 era formata din barbati atletici, antrenati pe timp de pace, în lupta de gherila urbana si actionînd ca partizani, în localitatile ocupate de inamic. Fiind secret, niciun serviciu special strain, nici GRU, nu cunostea detalii ale Planului de pregatire a teritoriului si economiei nationale pentru aparare.
În Planul de pregatire a teritoriului si economiei nationale pentru aparare, cîteva mari orase din România erau pregatite, în secret, ca „cetati de munca si aparare”, reteaua lor de canale si tuneluri fiind amenajata pentru a servi nucleelor de rezistenta armata. Reteaua subterana de tuneluri ale „cetatilor de munca si aparare” fusese special creata de specialisti de la mina Petrila dupa un plan al Armatei si Securitatii si cuprindea iesiri secrete, care duceau direct în înteriorul sediilor politico-administrative, obiectivelor industriale, cazarmilor militare si sediilor Militiei si Securitatii. Pentru ca agresorul extern, odata intrat în aceste orase, urma sa se instaleze în aceste sedii, utilizînd infrastructura lor pentru a-si crea propria conducere de ocupatie. În aceste tuneluri existau spatii pentru stocarea hranei, echipamentelor de comunicatii, munitiilor si armelor.
Membrii nucleelor de rezistenta R-246 primisera locuinte în zone strategice ale Timisoarei si Capitalei, de unde puteau tine sub observatie sau intra în ascuns în sediile politico-administrative, obiectivele industriale, cazarmile militare si sediile militiei si Securitatii. Ei comunicau cu statii radio portable, într-o retea de comunicatii pe o frecventa special alocata si primisera de la armata, gratuit câte un autoturism Dacia 1310 nou, cu mai multe rânduri de placute de înmatriculare diferite de judetul Alba. Membrii retelei 246 fiind deplin conspirati si fiind subordonati armatei române, niciun serviciu special strain, nici GRU, nu avea o lista a acestora si nu-i putea utiliza în actiunile lor.
Oricine stie ca sediul Comitetului Central din Bucuresti, dotat cu telefoane, nu asigura, în noaptea de 22/23 decembrie 1989, conditiile de conducere pentru generalul Stefan Guse, seful Marelui Stat Major al Armatei, fara propriul stat major. Hotararea comandantului executiv al Armatei se lua pe o harta unde apareau pozitiile de lupta sau dispozitivele de mars ale tuturor unitatilor din România. În decembrie 1989 nu a fost vorba despre un inamic superior pregatit în gherila urbana ci de un joc de sah, dinainte pregatit, în care generalii armatei române, au mutat si cu piesele albe, aflate la vedere si cu cele negre, ascunse opiniei publice si care jucau rolul de teroristi.
O alta actiune terorista din decembrie 1989 a fost organizarea si executarea diversiunii radioelectronice, de catre armata româna, prin introducerea de tinte false de catre generalii Fortelor Aeriene si Apararii AA a Teritoriului prin echipamentul Almaz-2. Dar si prin omisiunea informarii unitatilor subordonate despre emiterea unor programari de zbor ale aeronavelor militare românesti. Rezultatul fiind doborîrea elicopterul militar IAR-330, nr. 72, în apropiere de Alba Iulia, cel care-i transporta pe general-locotenent Constantin Nuta si general-maior Velicu Mihalea, arestati la Deva. Alt rezultat a fost doborîrea elicopterului militar IAR-316 nr. 89, în apropiere de Adamclisi pe timpul executarii unei misiuni de cercetare. Diversiunea s-a soldat cu moartea a noua militari, aflati la bordul elicopterelor românesti.
Tot o forma de diversiune terorista s-a manifestat si la mitingul din 21 decembrie 1989, din fata Comitetului Central cînd armata româna, prin Directia sa de Razboi psihologic, a asigurat cu autospeciale, echipamentul tehnic de sonorizare-amplificare. Aceste autospeciale au spart mitingul, utilizând vacarmul sonor de joasa frecventa, special mixat, al zgomotului produs de motoare de avion si de tancu
