Overblog Folge diesem Blog
Administration Create my blog
20. Juli 2013 6 20 /07 /Juli /2013 00:55

Antisemitismul ortodox

Premierii evreii Petre Roman si Mihai Razvan Ungureanu au fost dati jos din functie intempestiv (ca evreul Primakov la Moscova) pentru a nu putea candida la singura demnitate decisiva in Romania si Rusia, cea de Uns al Celui Atotputernic, Intaistatator al Statului si Bisericii, pentru ca, dupa cum bine se stie, Patriarhul si clerul pravoslavnic sunt salariatii smeriti ai Presedintelui.

Evreii au rolul de intermediari cu lumea apuseana, de modernizatori a societatii cronic subdezvoltate din Romania si Rusia. Ortodocsi si evreii isi urmaresc interesele lor divergente si de obicei minoritatea e intr-o pozitie defavorabila. Vezi cresterea si descresterea influentelor evreesti in Rusia (ca in Romania etc.) in ultimele doua secole analizata exhausiv de Alexandr Soljenitzin.

Criza din 2007 a readus in discutie rolul evreilor intr-o forma mai voalata decat in razboului mondial II, cand  jidanii si tiganii, dupa terminologia antisemita a vremii, erau considerati vinovati de toate relele si deportati in Transnistria sau fugeau in Palestina. Si acum vinovati sunt tiganiii, care discrediteaza neamul si bancherii, 1% (majoritatea evrei) care exploateza 99%. (dupa ziarul BURSA)

Cine-i vinovat? Majoritatea ortodocsilor spun ca evreii conduc lume, finantele. Bancile lor au infiintat Sistemul federal de rezerva, Banca Centrala a USA, o institutie particulara, condusa de Greenpan (originar din Romania), arhitectul crizei si actualmente de Ben Shalom Bernanke. FMI conduce tara pe fata.

In realitate, atat in trecut, cat si in tranzitia actuala, ortodocsii sunt depasiti de cerintele rationalitatii occidentale, pe care nu o intelag. Ca urmare nici nu o accepta. Pe de alta parte ei se vad mereu nedreptatiti de occidentali, cu care in mod paradoxal nici nu vor sa stea sincer de vorba. Refacerea unitatii crestine cu Roma, singura cale care ar debloca energiile folosite in diversiuni, minciuni cusute cu ata alba, este amanata la calendele grecesti.

Paradoxal ortodocsi se considera superiori fata de catolici si protestanti, asa ca vina situatiei lor precare nu poate fi decat a acestora. Dar occidentalii sunt prea puternici pentru a risca o confruntare. Asta a demonstrat Razboiul Rece dintre ortodoxo-comunisti si capitalistii, individualistii din vest. O noua Cortina de Fier, care sa protejeze oarecum primitivitatea die est, e acuma inacceptabila.

De aceea antisemitismul ortodox este de fapt o forma de antioccidentalism cu traditie, mai veche decat Marea Schisma 1054. El incepe cu incompatibilitate dintre greci si romani, dintre greco-ortodocsi si romano-catolici, dintre orient si occident. Atat antisemitismul cat si antioccidentalismul nemarturisit vor dispare cand ortodocsii si occidentalii refac unitatea in diversitate crestina. In caz contrar se revine la cunoscuta despotie orientala.

www.viorel-roman.ro

Un răspuns la Antisemitismul… ortodox

    Enigmescu spune:
    28 mai 2012 la 23:13

    DREPT LA REPLICĂ

    Cine citește acest așa zis articol semnat de Viorel Roman (care, dincolo de numele său de „roman”, nu prea are nimic în comun cu românismul) are toate motivele să râdă cu gura până la urechi. Ceea ce reușește să debiteze în faimoasa „publicație” sunt pur și simplu refulări personale cu iz religios dar, atenție, fără a avea habar de realitățile lumii în care trăim sau măcar în realitățile istorice prin care au trecut împreună atât creștinii cât și evreii. N-am găsit nici măcar un singur exemplu concret care să demonstreze în scrisul venerabilului „publicist” faptul că ortodocșii (cel puțin cei români) ar fi antisemiți, în schimb speculează și face afirmații expunându-și pur și simplu un punct de vedere absolut părtinitor.

    Pentru știința dumnealui (și a celor care ar putea să creadă spusele sale), ideea de popor ales n-a apărut la români sau la creștini, ci tocmai evreii au inventat și apoi menținut această teorie „ariană” (adică de rasă superioară) cu scopul declarat fățiș de a subjuga și stăpâni popoarele lumii. Ura rasială a început odată cu declararea poporului evreu drept singurul popor capabil să se mântuiască și să dobândească promisiunile lui Dumnezeu. Asta pe de o parte, ca să o luăm în ordine oarecum cronologică.

    Pe de altă parte, a vorbi deschis despre sionism și enormele prejudicii aduse de elita mondială EVREIASCĂ de-a lungul timpului atât propriilor conaționali cât și popoarelor lumii nu înseamnă antisemitism, ci o simplă exprimare a unor adevăruri istorice care nu incriminează cu nimic pe evreii simpli, pe evreii care nici ei înșiși nu cunosc starea reală a politicii subversive dusă de factorii decizionali ai țării lor. Asta așa, ca să nu mai comentăm, spre exemplu, despre vânzările din spatele frontului și atrocitățile și barbariile comise de unii evrei în perioada Celui de-al Doilea Război Mondial, sau despre cine a fost în spatele creării vestitului comunism- mai ales în Rusia pravoslavnică la care venerabilul scriitor face referire cu atâta zel și patos demn de un cronicar.

    În aceeași ordine de idei, țin să precizez că la cârma țărișoarei noastre s-au aflat (mai ales după 89) o serie de personaje de origini semite, fără ca Biserica Ortodoxă Română să aibă vreodată vreo zvâcnire (măcar de orgoliu) prin care să dea un semn că are ceva împotriva evreilor. Dimpotrivă, și tocmai din această cauză ne aflăm astăzi la stadiul de cobai ai Europei, de țară secată de resurse (mai ales umane). Iar aici cred că se pretează exemplul guvernatorului Băncii Naționale a României care, cred că nu mai e un secret pentru nimeni, a fost și a rămas tot un evreu la origini. Cum-necum, la cârma destinelor economice ale României se află întotdeauna un evreu. Asta e, nu putem ascunde asta pe după deget. Și ca și cum n-ar fi fost de-ajuns, BOR n-a schițat nici un fel de gest când vestiții emisari (SAMSARI, în traducere liberă) ai FMI și BM, emisari de origini nu tocmai creștine (J. Franks fiind mormon, o religie interzisă în unele state ale lumii), au hotărât ca românii să devină proscrișii planetei- după cei ai țărilor africane, desigur.

    În realitate (ca să-l parafrazez pe distinsul scriitor de gogorițe), atât în trecut, cât și în tranziția actuală, ortodocșii NU sunt depășiți de cerințele raționalității occidentale, ci sunt foarte adânc ancorați în realitățile cotidiene pe care tocmai unii evrei ni le dictează. Spre deosebire de frații lor evrei însă, românii ortodocși (și bănuiesc că și cei catolici) sunt cu mult mai primitori și mai maleabili, mult mai omenoși și mai miloși din fire, ceea ce-i face de multe ori ținte sigure pentru vânătorii de chilipiruri. Ce vreau să spun cu asta, că românii nu gândesc numai/doar cu mintea, ci și cu inima! Cu alte cuvinte încă își mai folosesc bunul simț, rușinea de oameni și frica de Dumnezeu (ceea ce noi numim conștiință), adică exact preceptele creștinești după care se conduc și pe care le dezvoltă tocmai în sânul Bisericii Ortodoxe.

    Acestea fiind zise, să vă fie rușine d-le Roman că arătați cu degetul spre creștinism făcându-l de sorginte antisemită!!! Habar n-aveți cu ce se mănâncă creștinismul, vorbiți ca un simplu „outsider” și vă obosiți degeaba, în speranța că, probabil, vă veți auzi propriile bazaconii și le veți crede. Încă un lucru mai am de adăugat aici, și anume că ortodoxia nu trebuie să facă nici un fel de compromis ca să fie pe placul oamenilor de azi, oameni care nu vor să-și schimbe obiceiurile și apucăturile deșănțate. Ortodoxia rămâne principala armă de luptă împotriva tarelor societății noastre și, fie că vrem sau nu să acceptăm, nu este învechită în nici un fel tocmai pentru că ea se adresează oamenilor „moderni” de azi. Creștinismul apusean „a apus” pentru că a făcut compromisuri și apoi a încercat să îndrepte relele făcute prin adoptarea de alte compromisuri…compromițătoare, adică a intrat într-un fel de cerc vicios.

    NU noi suntem păgâni, d-le Roman, nu noi l-am crucificat pe Fiul lui Dumnezeu ca sângele Lui să cadă blestem asupra urmașilor, dacă înțelegeți aluzia.

 

Repost 0
Published by viorel-roman-bremen
Kommentiere diesen Post
20. Juli 2013 6 20 /07 /Juli /2013 00:53

Generalul Iulian Vlad. Erou sau tradator?

Evenimentele din decembrie 1989 de la Timisoara si Bucuresti fac parte din intelegerea dintre rusi si americanai in lagatura cu terminare pasnica a Razboiului rece dintre occidentali si ortodocsii, la renuntarea Moscovei la Cortina de fier, la Lagarul est european, la credo marxist leninist, care urmarea mantuirea celor ce muncesc prin depasirea luptei de clasa. Raiul pe pamant!
    
Cei care au planificat, organizat si s-au implicat in Revoluti plecau de la premiza ca Armata si Securitatea nu se agreau si avand arme vor trage in legitima aparare, provocati de revolutionarii in civil, dar bine pregatiti si inarmati, apoi in confuzia quasi normala, dar mai ales indusa cu premeditate de agenti anonimi se va integistra cam 1.500 morti pe judet, in total pe tara 60.000. Genocid!

Nicolae si Elena Ceausescu nu intelegeau sau nu acceptau aceste realitati asa ca au fost lichidati dupa un proces stalinist. Ministrul apararii, generalul Vasile Milea s-a sinucis la inceputul operatiilor, iar ministrul, seful Departamentului Securitatii Statului, generalul Iulian Vlad a ordonat imediat depunerea armelor si munitiei la rastel.

Pozitiile erau clare, Frontul Salvarii Nationale, a celor buni, care n-au intinat idealurile comuniste, iar de partea cealalalta securistii-teroristii, cei care trag din toate pozitiile, si sunt pana astazi de negasit. Lupta dintre progresistii internationalisti Iliescu, Roman, Brucan si cei nationalistii moldo-valahi s-a incheiat cu victoria clara a moscovitilor.

Razboiul civil dintre Armata si Securitate insa n-a avut loc. Ordinul gen. Vlad a incurcat avantul revolutionar, dar s-a inventat subit sintagma securist = terorist la Televiziune si populatia a fost mobilizata sa participe la vanatoare si viginenta inpotriva celor care in mod paradoxal s-au dezarmat de buna voie si nesiliti de nimeni.

Logica evenimentelor este implacabila si verificata in trecut. Dupa dezastrul din Rusia, un grup de generali s-au hotariat sa-i lichidez pe Adolf Hitler si pe Heinrich Himmler, care erau asteptati sa faca o vizita pe front. Hitler vine singur, asa ca se amana actiunea, pentru ca se teameau ca Himmer declanseaza un razboi civil intre SS si Armata. Astazi stim ca Himmer voia sa ia locul lui Hitler dupa ce acesta s-a sinucis, tot asa cum stim ca gen. Vlad n-a intentionat nici o clipa sa-l inlocuiasca pe Ceausescu.

1989 era mai mult in joc decat schimbarea Domnului la Bucuresti, era euforie celor care doreau refacerea unitatii ortodocsilor cu occidentalii. Depasirea Marei Schisme din 1054. Ea insa n-a avut loc si totul a ramas ca in trecut, asa ca tot elanul se dovedeste a fi fost ceva penibil, de care se jeneaza acuma cam toata lumea, atat in est cat si in vest.

In ce masura constientiza gen. Vlad pe 17. dec. 1989 ca totul este numai o farsa, in afara luptei pentru putere a curentului moscovit din randul moldo-valahilor si a celor 1.000 de morti, este greu de stiut. Sigur este faptul ca el nu s-a comportat cum dorea kominternistul Brucan si a fost condamnat la 25 de ani de inchisoare.

Gen. Vlad n-a acceptat lanturile grele ale duhovniciei si soborniciei moscovite, nici obedienta fata de a treia Roma, ceea ce l-a costat in final 4 ani de puscarie. Pentru ca la  tradat pe Brucan. Pe de alta parte a inpiedicat un razboi civil. Pentru asta e un erau al neamului.

Prof. Dr. Viorel Roman, Akademischer Rat a.D.
Bucuresti la 17 decembrie 2011

Repost 0
Published by viorel-roman-bremen
Kommentiere diesen Post
20. Juli 2013 6 20 /07 /Juli /2013 00:44

ROMÂNIA ŞI VATICANUL


Pontificatul Papei Benedict al XVI-lea şi mandatul prezidenţial al lui
Traian Băsescu aproape se suprapun, de aceea ultima lor întâlnire, 15
februarie 2013, a marcat situaţia actuală a dialogului început atât de
promiţător de Fericitul Ioan Paul al II-lea la Bucureşti în anul 1999 şi mai
ales liniile directoare pentru urmaşi.


În primul rând, există un consens privind promovarea acquis-ului
comunitar, adică a drepturilor şi a obligaţiilor, a normelor şi valorilor
europene, a codului canonic romano-catolic modernizat şi actualizat în
permanenţă, fundamentul juridic al UE, ceea ce presupune un dialog al
occidentalilor cu toţi ortodocşii, care să depăşească nivelul mişcării
ecumeniste din perioada Războiului Rece.


În al doilea rând, Biserica Romei este angajată în procesul
educaţional, nu numai prin Colegiul Pio Romeno, care pregăteşte preoţi
români de aproape un secol şi doreşte să participe în continuare cu vasta sa
experienţă la depăşirea marasmului din sistemul de învăţământ actual din
România. Pentru că un tineret cu o slabă pregătire profesională n-are şanse
într-o Europă unită.


În al treilea rând, milioanele de emigranţi , care vor să trăiască într-un
spaţiu de civilizaţie occidentlă în care acquis-ul comunitar este de la sine
înţeles (nu ca în România unde nu e nici înţeles, nici nu e transpus în
practică) se bucură de sprijinul Bisericii romano-catolice prin punerea la
dispoziţie a sute de biserici unde greco-catolicii şi ortodocşii români sunt
bineveniţi. Integrarea lor în societate se face nu, de rare ori, cu sprijinul
nemijlocit al Bisericii Romei.


În al patrulea rând, sărăcia, mai ales a pensionarilor, actualmente mai
numeroşi decât toţi salariaţii români, sunt ajutaţi de Ordinul maltez care a
împlinit recent 900 de ani de la înfiinţare. În semn de apreciere, preşedintele
României s-a întâlnit cu Marele Maestru al Ordinului Cavalerilor de Malta şi
a decorat mai mulţi cavaleri.


În al cincilea rând, situaţia Bisericii romano-catolice şi greco-catolice
sunt, în mod firesc, permanent în atenţia Papei de la Roma, mai ales că timp
de jumătate de secol de dictatură ateistă, ortodoxo-comunistă, catolicii au
suferit privaţiuni şi persecuţii care nici până în zilele noastre nu au fost
înlăturate.


Preşedintele Traian Băsescu a fost extrem de impresionat de
întrevederea cu Papa Benedict al XVI-lea. În calitatea sa de şef al statului,
Traian Băsescu lasă urmaşilor săi un sincer îndemn de continuare a
dialogului cu Roma pentru integrarea de facto în marea familie europeană
occidentală.

 

Prof.dr. Viorel Roman

Repost 0
Published by viorel-roman-bremen
Kommentiere diesen Post
20. Juli 2013 6 20 /07 /Juli /2013 00:39

DIE TRANSFORMATION RUMÄNIENS DURCH JUDEN, FREIMAURER UND KOMMUNISTEN

Unter einem Transformationsprozess versteht man die Modernisierung, Reform und Anpassung der griechisch-ortodoxen, islamischen, lateinamerikanischen, konfuzianistischen, asiatischen und afrikanischen Kulturen  an die Menschenrechte, so wie sie von den Christen im Westen – von Katholiken und Protestanten – definiert und praktiziert werden. Diese Standards sind das Ergebnis von zweitausend Jahren Praxis des römischen Rechts und des Römisch-Katholischen Kanonischen Kodex. Heute sind sie EU-Recht und umfassen einen Korpus von 81.000 Seiten.
Die Rumänen als Nachfolger der romanisch-orientalischen Welt sind seit der Teilung des Imperium Romanum im Jahre 395 Ostrom unterstellt. Seit dem 7. Jh. haben sie keine direkte Verbindung zur romanischen Staatenwelt und wurden Ende des ersten Jahrtausends gewaltsam der griechisch-slawischen orthodoxen Hierarchie unterstellt.  Seit 1054 sind sie endgültig im antilateinischen Lager angesiedelt, mit der Folge, dass die orthodoxen Rumänen in Transsilvanien zu geduldeten Gäste  wurden und Moldau und Walachei ohne westliche Hilfe fünf Jahrhunderte lang der Herrschaft der Turko-Phanarioten aus Konstantinopel unterstellt waren.
Für den Historiker Gheorghe Bratianu ist es Ein Wunder und ein Rätsel , wie die Rumänen überhaupt die erste Jahrtausendwende überlebt haben. Die Modernisierung der letzten zwei Jahrhunderte und die heutige postkommunistische Transformation sind dagegen erklärlich. Sie gehen zurück auf die Unierten und auf die Transsilvanische Schule, die ihre Anfänge nach 1700 hat. . In Moldau und Walachei, wo der Sultan, die orthodoxe geistliche Führung der Griechen und Slawen bzw. Konstantinopel und Moskau eine Hinwendung der Einheimischen nach Rom nicht erlaubten, brachten besonders Juden, Freimaurer und Kommunisten die Hinwendung der Rumänen nach Westen und ihre Modernisierung voran.
Die Juden
Der Frieden von Adrianopel 1829 beseitigte das türkisch-phanariotische Außenhandelsmonopol der Fürstentümer Moldau und Walachei, Juden verdrängten griechische Händler und reorientierten die Ökonomie nach Westen, so dass ein erster Modernisierungsprozess begann. Die Einheimischen, überwiegend Analphabeten und kontemplative Griechisch-Orthodoxe, stehen dem rationalen und aktiven Kapitalismus bis heute feindselig gegenüber. Sie bedienen sich gern der Juden als Vermittler und Unternehmer. So setzte die Dynastie Hohenzollern-Sigmaringen (1866–1947) die judenfreundliche preußische Tradition auch in Bukarest fort. Von der Unabhängigkeitserklärung bis Großrumänien waren die Hälfte der Firmengründer Juden. Jakob Marmorosch war ein Held des moldo-walachischen Kapitalismus, die Affäre Strousberg ein Unglück. Zwischen den Weltkriegen setzten die Juden ihre Modernisierungsanstrengungen fort. Mit dem Hitler-Stalin-Pakt schrumpfte aber Rumänien auf zwei Drittel seiner Fläche, war jedoch das einzige Land im nationalsozialistischen Europa, dass keine Deportation kannte. Mehr noch: Der Führer Ion Antonescu verhalf Juden aus Ungarn zur Flucht nach Palästina. 
Trotz der einhunderjährigen Modernisierungserfolge konnten die Juden die tausendjährige Unvereinbarkeit zwischen Orthodoxie und Abendland aber nicht überwinden. Die moldo-walachische Transformation durch Fremde war für die Einheimischen nicht selten ein Attentat auf die eigenen archaischen Traditionen – mit dem bekannten Ergebnis: Antisemitismus als Antimodernisierung.
Die jüdische Westorientierung Rumäniens mittels der Freimauerei und der Diktatur des Proletariats hatte nur begrentzten Erfolg. Lebten vor dem Zweiten Weltkrieg fast eine Million Juden in Rumänien, sind es heute nur noch 20.000. Ihr Mitwirken bei der Weihnachtsrevolution von 1989, die Umorientierung Rumäniens nach Westen durch Petre Roman, Brucan, Brates etc. sowie ihre Impulse bei der Erneuerung der Kommunistischen Partei in der Sozialdemokratischen Partei wurden durch einige Betrüger wie Beraru und Vlas (auf der Flucht in Israel) in Misskredit gebracht.
Bis die Union mit Rom und somit eine authentische und dauerhafte Westintegration für alle Rumänen verwirklicht und damit die gegenwärtigen Duplizität überwunden ist, werden Juden, direkt oder indirekt, einen bemerkenswerte Beitrag bei der Transformation bzw. Modernisierung der Rumänisch-Orthodoxen spielen, allerdings weiterhin ohne Akkreditierung in der Westlichen Hemisphäre.
Freimaurer
Die Moldo-Walachen hatten eine andere historische Entwicklung als die griechisch-katholischen Unierten aus Transsilvanien un Bnata. Sie kamen in Kontakt mit der westlichen Zivilisation in der Haustadt des 19. Jh., in Paris, die Unierten dagegen wurden in Rom ausgebildet. Als Gefangene der griechisch-slawischen Werte, Normen und Hierarchien hatten die moldo-walachische Bojarensöhne während des Studiums im Westen einen sehr begrenzten und oberflächlichen Bezug zur abendländischen Zivilisation. Neben der Aneignung der französischen Sprache und Kultur bot dabei die Billigung der aufklärerischen, freimaurerischen Ideale den einzigen Zugang. Diese deistische Bewegung gewann die Intellektuellen, besonders nach der Französische Revolution, die unter dem freimaurerischen Leitspruch Freiheit, Gleichheit, Brüderlichkeit weltweiten Einfluss genoss.
Zurück in der Heimat, pflegten die Bojarensöhne die französische Sprache und Kultur sowie die geheimen Kommunikationskanäle der Freimaurer, ohne die Interessen der griechisch-slawischen Hierarchie oder des Vatikans zu verletzen. Ihren katholischen Kommilitonen aus dem Osten dagegen hatten mit dem päpstlichen Freimaurerverbot zu kämpfen. Die erste bedeutende Freimaurergruppierung in der Walachei war die Societatea Filarmonica (1833), deren entscheidender Beitrag während und nach der Revolution von 1848 allgemein anerkannt wird.
König Karl I. setzte die preußische Tradition der Nähe zum Freimaurertum fort, die sich mit dem Namen Friedrichs des Großen verknüpft. Karl I. erkannte die Mitwirkung des Geheimbündnisses (heute nur diskrete) bei der Westorientierung und Modernisierung des Landes an. Karl II. wurde selbst Freimaurer und erfuhr bei seiner Aufnahme alle Initiationsgrade der Freimaurer in einem Tag. Juden aus Bukarest gründeten die Großloge des Ordens B´nai Brith. Zwischen den Weltkriegen gab es 4000 Freimaurer in Rumänien: darunter der König, die Großbojarenfamilien Bratianu, Cantacuzino, Rosetti, Sturdza usw. Freimauerer waren: Nicolae Balcescu, Alexandru I. Cuza, Mihail Kogalniceanu, Eftimie Murgu, Vasile Alexandri, Iordache, Dinu Golescu, I. Heliade-Radulescu, Titu Maiorescu, Spiru Haret, I.G. Duca, Take Ionescu, Nicolae Titulescu, Octavian Goga, Alex. Vaida-Voevod, Victor Eftimiu, Mihai Ralea, Mihail Sadoveanu etc.
Während der Weltkriege stellten in Rumänien die Freimaurer ihre Aktivitäten ein. 1944-1949 die jüdisch-kommunistische Führerin Anna Pauker unterstütze die jüdische Loge.  Während der kommunistischen Herrschaft 1949–1989 war die Freimaurerbewegung verboten, ihre Anführer wurden verurteilt. Nach der Weihnachtsrevolution 1989 ließen sich die Logen Concordia, Humanitas usw. als Wohltätigkeitsvereine eingetragen und nahmen ihre Aktivitäten wieder auf.
Kommunisten
Die kommunistische Entwicklungsdiktatur in Rumänien wurde von der russischen Armee 1944–1958 mit Billigung des Westens etabliert. Sie war die radikalste Modernisierungsstrategie. Ziele war die Überwindung der Unterentwicklung und des Elends durch eine forcierte primitive Akkumulation des Kapitals. Marxismus-Leninismus brachte laizisierte westliche Rationalität sowie die Idee des Fortschritts und der Verantwortung gegenüber der Arbeiterklasse in die Volksrepublik Rumänien (R.P.R.).  
Das Proletariat wurde die führende Klasse. Die kommunistische Entwicklungsdiktatur duldete die Modenisierungskonkurrenten der Freimaurer nicht, doch waren anfangs unter russische Schirmherrschaft die Juden Anna Pauker, Josef Chisinevschi, Leonte Raute, Walter Roman etc. sehr aktiv. Nach dem Rückzug der Roten Armee übernahmen einheimische Nationalisten wie Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae und Elena Ceausescu die Macht. Mit ihnen verdrängte die moldo-walachische orthodoxen Traditionen, Nationalismus die westliche Rationalität des Marxismus. 
Die Untergrabung der Modernisierung durch die kommunistisch-byzantinische Despotie Nicolae und Elena Ceausescus  stand auf Kriegsfuß mit den Russen wie mit dem Westen, so dass beide Rumänien am Ende des Kalten Krieges zwangen, seinen nationalen Sonderweg zu verlassen. Das Land wurde nach der TV-Weihnachtsrevolution 1989 wieder in eine ganz normale Peripherie, wie es Rumänien schon vor dem Zweiten Weltkrieg war. 
Staatspräsident Ion Iliescu wandelte nach 1989 die Kommunistische (P.C.R.) in einer Sozialdemokratischen Partei (P.S.D.) um; nun verspricht nicht mehr der panslawisch-orthodoxe Kommunismus eine leuchtende Zukunft, sondern die Eingliederung Rumäniens in die euro-atlantische Gesellschaft der EU- und NATO-Länder.
Zusammenfassung
Nach der Modernisierung durch Juden (1829–1958), Freimaurer (1833–1948) und Kommunisten (1949–1989), letztere – zu Sozialdemokraten gewendet – weiterhin an der Macht, laufen die Westverbindungen unverändert über die gleichen kulturellen und militärischen Kanäle weiter.  Es herrscht zwischen Rumänien und dem Westen weiterhin Duplizität und Mimikri. Die Botschaft Papst Johannes Pauls II., die er während seines Besuchs in Bukarest 1999 verkündet hat, wird von den Sozialdemokraten übersehen.  Nur die Opposition, die Partei Großrumänien, geführt von Corneliu Vadim Tudor, hat die Wiederherstellung der geistlichen Einheit mit Rom als Grundlage einer dauerhaften Westintegration und einer neuen Modernisierungsstrategie in ihr Parteiprogramm aufgenommen. Sie wird deshalb von Juden, Freidenkern, Freimaurern und Marxist-Leninisten angefeindet. Es ist aber offensichtlich, dass dem heutigen sozialdemokratischen Rumänien ohne ein Hinwendung nach Rom die Grundlage für eine Modernisierung nach westlichem Muster und eine Westintegration fehlt, wie sie schon den Fürstentümern Moldau und Walachei, dem Königreich und dem kommunistischen Rumänien gefehlt hat. Hinzukommend: mit einem durchschnittlichen Prokopfeinkommen von zwei US $ pro Tag sind Elend, Unterentwicklung und orientalische Despotie in Bukarest wahrscheinlicher als Wohlstand, Wirtschaftsentwicklung oder westliche Freiheit und Demokratie. Eine Hoffnung bleibt: Die EU-Verfassung beruft sich einzig auf das geistige und moralische Erbe des Westens. Auch Juden, Muslime, Freimaurer, Marxisten usw., die universellen moralischen und geistlichen Werten folgen und die Menschenrechte respektieren, haben ihren Platz in der EU / Europa. Diese Großzügigkeit erlaubt den Rumänen, ältere Modernisierungsversuche zu integrieren. Hinzu kommt, dass Christentum mit zwei Lungen – der des Ostens (Orthodoxie) und der des Westens (Katholizismus / Protestantismus) – atmen wird. Die Einheit wird sich bald einstellen, weil sonst die Verfassung Europa brüchig wird.

Prof. Dr. Viorel Roman, Akademischer Rat an der Universität Bremen

Repost 0
Published by viorel-roman-bremen
Kommentiere diesen Post
20. Juli 2013 6 20 /07 /Juli /2013 00:36

Papst oder Konzil?

Der unterschwellige Konflikt zwischen Protestanten und Katholiken ist ausgebrochen. Und wie so oft in der Vergangenheit sind die Juden involviert, und nicht selten die Sündenböcke. Wer führt die Kirche? Jesus hat Petrus bestimmt. Für die Protestanten ist die Gemeinschaft der Christen ausschlaggebend - nicht der Papst. Die Orientalen glauben an den Kaiser, als Zeichen Gottes.


Das II Vatikanische Konzil von 1963-1965 hat wie nie zuvor die Pforte Roms für alle Menschen geöffnet. Zu viel? Das glaubte der französische Bischof Lefebre. Er las die Liturgie weiterhin auf Latein und weihte Priester ohne die Zustimmung des Papst. Die Exkommunizierten, die Bruderschaft Pius X (4 Bischöfe und 400 Priester) sind auf deren Bitte hin wieder von Papst Benedikt XVI in der universellen Kirche aufgenommen worden. Protestanten, Juden, Homosexuelle, Frauen und andere sind beunruhigt, weil die sogenannten Traditionalisten zum Teil rehabilitiert sind.
Es folgte eine Intrige. Zwei bekannte Lesben aus Frankreich stellen Bischof Williamson eine Falle. In einem Interview für einen schwedischen Fernsehkanal zweifelte er an den KZ-Gas-Kammern während des Zweiten Weltkrieges. Angloamerikaner - die Sieger der Weltkriege - können sagen was sie wollen, die Besiegten - die Deutschen - natürlich nicht.


Außerdem haben die deutschen Protestanten und die Juden den Holocaust heiliggesprochen. Gegen Williamson ermittelt nun die deutsche Staatsanwaltschaft. Für die gleiche Bemerkung wie Williamson ging der englische Historiker David Irving in Österreich ins Gefängnis.
Sicherlich geht es jetzt um mehr als nur die ungeprüften Ansichten eines Engländers, der in Argentinien lebt, und in Schweden an der deutsch-jüdischen Sakralisierung des Holocausts zweifelt. In Wirklichkeit sind die Protestanten sowie die Juden unzufrieden, weil Rom für sie die Türen nicht weit genug öffnet. Sie hätten gern einen Papst aus der Dritten Welt, wenn möglich einen Anhänger der Befreiungs-Theologie, des Konzils, oder wenigstens wie der Präsident der USA, Barack Obama.


Aus deren Sicht Papst Benedikt XVI und der Bruderschaft Pius X bürgen mehr für Tradition als für die Öffnung des II Vatikanischen Konzils. Deshalb protestiert die protestantische und jüdische Presse laut. Die Juden wollen sogar den Dialog mit den Christen aussetzen. Obwohl Bischof Williamson die Schmerzen, die er verursacht hat, bereut, greifen die Anhänger des Konzils - auch Angela Merkel, Tochter eines evangelischen Pfarrers - nun den deutschen Papst direkt an. Papst und Katholiken sind natürlich entsetzt.

 

Der Verdacht auf Antisemitismus in Rom sei aus der Luft gegriffen. "Die Verleumdung, das freche Gespenst, setzt sich auf die edelsten Gräber?“ (Heinrich Heine in Englische Fragmente)
Die deutsche Kanzlerin und das protestantische Berlin kritisieren Rom öffentlich - so etwas gab es seit Fürst von Bismarck nicht.

 

Papst oder Konzil? Die Antwort auf diese einfache Frage verursachte die Reform Martin Luthers, die religiösen Kriege, die Französische Revolution, die Säkularisierung als Dritten Weg, sowie die Weltkriege.

 

Im Westen ist das nichts Neues.

Prof. Dr. Viorel Roman
Akademischer Rat a.D.

Repost 0
Published by viorel-roman-bremen
Kommentiere diesen Post
20. Juli 2013 6 20 /07 /Juli /2013 00:32

UNITY IN DIVERSITY AND DIVERSITY IN UNITY. International multidisciplinary conference. North University of Baia Mare, College of Nyiregyháza, Hungary. Baia Mare, May 27-28, 2005

ROMANIA BETWEEN THE WESTERN EUROPEAN AND ORTHODOX VALUES AND NORMS

Viorel Roman, Bremen University

To start with, let us acknowledge the divide between the Greek-Orthodox East and the Roman-Catholic/ Protestant West. Emerging anew after revolution with tragic results for Romanians, this divide is still ignored by the post-communist elite. Agriculture and the rural subsistence culture are dominant in the East, whereas in the West advanced industrial technologies and urban culture are prevalent. Wages, productivity, political participation, professional mobility, social differentiation are modest in the East, yet in the West they register high levels. Social organizing is simple and informal in the East, but sophisticated in the West. Direct and personal in the East, social control is indirect and institutionalized in the West. In the Orient, Christendom is of the state whereas secularism prevails in the western world. The West has universal values, while the East has peculiar ones. Outcome of a thousand year schism, of a separate evolution for Orthodoxy versus Catholicism, this dichotomy of values generates different societies: a deadlock?
I
In the Byzantine tradition of defining colors for political parties the 2004 elections were disputed between the “blue pravoslavniks” and the “orange pro-westerners”. After the orange pro-west victory what are going to be Romania’s obligations in the East and the West? President Traian Basescu’s visit in Kishinev (Chisinau), at his people in the neighboring Moldovan republic politically subordinated to Kremlin and religiously subject of the Russia patriarch Alexei the 2nd, was promising. Nevertheless the touchstone, the main test for the new regime, remains a visit to the Pope at the Vatican.
II
As a matter of policy the Western patriarch, pope John Paul the 2nd, accepts the visits of all Eastern chiefs of state and patriarchs at the Holy See. This should be the starting point of the new Romanian president’s agenda and that of patriarch Teoctist’s for promoting relations with the West. The Vatican has always had an unprecedented opening for the Romanians despite past boycotts of the kind imposed by orthodox communists like Ceausescu and the neo-communist Ion Iliescu. Behind an Iron Courtain guarded by the Red Army, Ceausescu was somehow politically and physically shackled in the Soviet camp, the Warsaw pact and the Council for mutual economic assistance (CAER). Former president Iliescu had been for his turn a faithful catalyst trained by Moscow, even under Stalin, to defend the Romanians against the “ill-fated” influence of the capitalistic West by using the Marxist-Leninist doctrine in its secularized form, the pravoslavnik spirit and orthodoxy.
III
Ceausescu visited the Vatican and made great promises to the West. His actions facilitated Romania’s relative development and well-being in the 1970’s. Later, when Mikhail S. Gorbachev instituted perestroika and glasnost, his policy of openness and reforms, Ceausescu showed his true colors and was executed. Ion Iliescu and His Beatitude patriarch Teoctist  have made numerous visits to the Holy See and in the West. Both of them have praised the 1989 revolution and subsequently Romania’s re-aligning from the East to the West. Their efforts have not been deemed either credible or good enough to match the significance of the Holy Father John Paul the 2nd visit to Bucharest. As a result the Romanians were again marginalized.
IV
The democratic president Traian Basescu must overtake his orthodox (neo)communist predecessors. Together with the parliament, the Romanian orthodox church and other decisional factors president Basescu has the will and legitimacy to extricate his compatriots from their age-old misery and isolation by pursuing an open and sincere dialog with the Vatican and implicitly with the West. This is the real foundation and sole guarantee for a lasting integration of Romania and Moldova in Europe. At the same time such a dialog will confer Romanians living in Ukraine, Hungary, Serbia, Bulgaria, Greece or working by the millions in the West a real chance for their emancipation.
V
The Moldovan and Wallachian rulers from Stephen the Great or Michael the Brave to today’s leaders have been positively or negatively entangled, volens nolens, with the “second and third Rome”, that is the Ottoman and Russian empires. They also pursued ties with both the Holy Roman Empire and the Holy See. Due to their religious, political, historic and geo-strategic background as “pravoslavnik”  Latins, the Moldo-Wallachians are inclined and somehow pre-ordained to a certain degree of cunningness that can pass for duplicity in the West. In their unabated fight for survival, juggling with one foot in the East and the other in the West, they get caught red-handed in the end and have to pay for it. Some end up tragically, executed like the Ceausescus, Ion Antonescu or Michael the Brave. Others lose their power such as the Iliescu-Nastase tandem, the Hohenzollern-Sigmaringen dynasty or Alexandru Ion Cuza who died in exile. 
VI
Following the great invasion of Slavs in the seventh century in Europe, and the Grecization of the Eastern Roman Empire, the Romanians--Roman descendants,--had lost connection with Rome geographically and spiritually, being definitively pushed down politically and religiously by the Greco-Slav alliance against the Roman component. Since then, Romanians had it coming from both directions; whenever they tilted to the West more than the Sultan and the Russian czar wanted,--both unconditionally supported by the Greco-Slav Orthodox (Pravoslavs)--they got punished once, and endured the drastic vengeance of Westerners next time, when they betrayed the latter. In this East-West conflict of interests, the Turks, equally the Russians, were interested in cooperating with the West, allowing the Romanians--as a rule, at the order of their masters--a degree of maneuvering employed to extract themselves from the tutelage of Constantinople and Moscow, and come to the West.
VII
Ever since, Rome has been helping the Romanians fallen in servitude to their natural foes, the Greeks and the Slavs. Beginning with the occupation of Constantinople in 1204, subsequently at the Council of Florence in 1439, with the Uniting of Transylvanians in 1700, the creation of the Moldo-Valachian principality in 1859, the Old Romanian Kingdom in 1881, the Greater Romania in 1920, then at the Revolution of 1989, and the visit of Pope John Paul the Second in Bucharest in 1999, the Westerners kept offering their helping hand to Romanians, decaying in the Greco-Slav Orthodoxy’s Babylonian type captivity. But the Moldo-Valachians always failed, either through deficiencies of their own efforts, or because they were boycotted, or simply did not understand (with the exception of Cuza and Kogalniceanu), that their Latin origin wasn’t sufficient in itself, requiring more than that, that is, retying the old spiritual connection to Rome, to the starting point of their civilization, which cannot be racially or geographically defined (as is the case with Anglo-Saxons, Hungarians, and Iberians, Italians respectively), but only culturally--as of Roman origin.
VIII
Moldo-Valachians are presently afraid of the West either because they do not know the EU -“Acquis”, because they can’t distinguish between the Western European and Orthodox values and norms, or  cannot accept the Continent’s East-West incompatibility. Just the fact that Romanians are geographically in Europe is not satisfactory to EU. Not long ago, in the Muscovite “Camp”, the unbridgeable gap existing between the Orthodox-Communism and the Imperialist West had been institutionalized. Therefore, the idea, according to which two societies would require a harmonization of their divergent norms, must not be as surprising as it appears, neither the fact that EU was founded on the Roman-Catholic, not on the Greco-Byzantine code, or that eluding by cultural palliatives these differences in religious foundations could be counterproductive. 
IX
Religion providing the foundation and key for deciphering political, socio-economic behavior,  the idea of Romania’s joining the EU without a dialog with Rome, and without the reunification of Christianity, one way or another, could be only a pious lie. By turning into a taboo the  aspects of religious-political interdependence, the Orthodox-(post) Communists will not erase overnight the barriers of communication originating in religion, and against which colonialists, capitalists, imperialists, globalists, and the technocrats --”the God-less” adherents to Europe,--have been fighting for centuries. Nonetheless, without harmonizing oriental and western values, European political and socio-economic integration will remain but a façade, in the style of the Russian Prince Potemkin.
X
The two Romanian states, will either reorient their views, reorganize their ways, and join, according to EU legislative norms, or will remain at Europe’s periphery, where the old adage, “divide et impera“, will continue to be on the daily agenda.  If they refuse, or do not understand the importance of dialoguing with Rome, Romania will share the fate of Bessarabia, and will dismember. Banat and Transylvania will tend to regionalize, growing apart from Bucharest, not unlike The Baltic countries became separated from Moscow, or Slovenia and Croatia from Belgrade. The remaking of Europe’s Christian, then political unity has been attempted for better than a millennium. Presently the EU “Acquis” is in the process of being implemented, based on a modernized version of the  Romano-Catholic canonic code. Hope is that this will automatically lead to a alignment with the Orthodox tradition. Similar EU institutions, legislation, began their introduction to the Moldo-Valachian population a decade ago, in the belief, that following the failure of “empty forms”, form will now generate the substance. But since the dialogue with Rome had been delayed for such a long time--dialogue being a sine qua non condition of joining EU--in the case of the poorest Latin people of Europe the results are still modest.


BIBLIOGRAPHY
www.viorel-roman.ro

Capitalism ortodox. Timisoara 1999, 483 p.
De la Râm la Roma. Anexe: Discursuri prilejuite de vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România. Bucureşti 1999, 220 p.
Transilvania. Românii la încrucişarea intereselor imperiale. Cu Hannes Hofbauer. Viena 1996, Bucuresti 1989, 188 p.
Tranzitia. De la Revolutia din România 1989 la razboiul din Jugoslavia 1999. Bucuresti 2000, 158 p.
*
De ce suntem greco-ortodocşi? In: Clipa - Romanian Magazin, Nr. 692. Anaheim (USA), 19 martie 2005 (Internet – clipa.com)
Iliescu la Roma. Cine va începe dialogul? Partida Naţională sau Convenţia Neoliberală? In: Dimineaţa, Nr.184 (696), Bucureşti, 20 septembrie 1992
Integrarea în Europa / UE de la Impăratul Traian la Papa Ioan Paul II. In: Dias natalis Traiani, Deva, 18 septembrie 2004; In: România Mare, Bucureşti, 15 oct.-5 noe.  2004
Integrarea românilor în Uniunea Europeană. In: Timpolis, Timişoara, 1,8,17 martie 2004; In: Viaţa Basarabiei. Seria noua, anul III, Nr. 2 (10), Chişinău 2004
Occidentul si ortodoxia. In: Lumina. Nr. 4-5 (59-60), Pancevo 2004, S.75-78
Papa si Patriarhul român. In: Obiectiv Mehedintean. Drobeta Turnu Severin, 16 iulie 2003, S.7; In: România Mare, Nr. 682, Bucuresti, 8 august 2003, p.20
Putin la Papa de la Roma. In: Magazin, Timişoara, ianuarie 2004
Religie si economie – 2005. In: Clipa Romanian Magazin, Nr. 684. Anaheim (USA), 20 ianuarie  2005
Revenirea românilor la Roma. In: România Mare, Nr. 700-704, Buc. 2004; In: Clipa - Romanian Magazin, Nr. 626, 13-21 november 2003
Roma – români, greci, slavi. In: România Mare, Buc., 18 oct.-8 nov. 2002; In: Lumina, Nr. 9-12 (40-43), Pancevo 2002, S.80-82; In: Curierul Ginta Latina, Nr. 5 (56), Iasi 2002, p.8
Roma, Bizanţul şi postcomuniştii. In: Vremea, Bucureşti, 6 aprilie 1996
Români şi maghiarii la limes. In: Graiul Maramureşului, Baia Mare 6-22 martie 1995; In: Totuşi iubirea, Bucuresti, mai 1996; In: Curierul Primăriei, Cluj-Napoca 1,1995,9-17
Romania´s Transformation 1711-2003. In: The 27Th Annual Congress - ARA, Târgu Jiu, 3 iunie 2003; In: Lumina. Nr.4-5-6, Pancevo 2003; In: România Mare, Nr. 675-7, Bucuresti 2003
Traian Basescu. In: România Mare, Nr. 756, Bucuresti, 7 ian. 2005; In: Clipa, Anaheim (USA), 20 ianuarie 2005; In: Alo, Bucureşti, Bucureşti, ianuarie 2005
Transition in Romania. In: The BAL Baloldali Alternativa Egyesülés, Budapest, 1 noembrie 1997
Unirea cu Roma - 1698 şi 1998 - integrarea in Uniunea Europeană. In: România Mare, Bucureşti,16 ianuarie 1998; In: Graiul Maramureşului, Baia Mare, 17, 18 ianuarie 1998
Unirea cu Roma a Românilor. In: Clipa, Nr. 672-4, Anaheim (USA) 2004

Repost 0
Published by viorel-roman-bremen
Kommentiere diesen Post
20. Juli 2013 6 20 /07 /Juli /2013 00:18

HITLER

Dacă google e barometrul interesului pe Internet, atunci Adolf Hitler (1889-1945) are o cotă de 40 de milioane. Care ar fi fost soarta Germaniei, dacă ar fi murit în 1939? Pentru că ce a realizat el după 1933 a depăşit cu mult ceea ce a obţinut pe plan extern Bismarck.

Pe plan intern, el lichidează şomajul şi face ziua de 1 mai sărbătoare. Economia, cultura, ştiinţa şi tehnica se înviorează după ce el reface demnitatea naţională călcată în picioare la Pacea de la Versailles 1919.

Austriac, de origine modestă, tatăl vameş, Hitler cade la examenul de admitere la Arte Plastice. Dar la Viena îşi formează, marginalizat fiind, un program revoluţionar contra marxiştilor, evreilor şi burgheziei. Pleacă la München, este voluntar în armata germană, victimă a gazelor de luptă, obţine Crucea de Fier II.

După război transformă Partidul Muncitoresc German într-o „Mişcare” naţional-socialistă a muncitorilor germani. Combate democraţia. Puciul său eşuiază şi ajunge în puşcărie unde dictează Mein Kampf, o ofertă politică de o surprinzătoare sinceritate.

Eliberat înainte de termen ajunge la putere totuşi pe cale democratică cu ajutorul burgheziei, care-l folosea împotriva comuniştilor. Consecvent, cei de stânga, marxiştii, evreii sunt persecutaţi şi internaţi în lagăre.

Burghezia, nobilimea devine naţional-socialistă, asfel că Hitler era ori slab, ori corupt de cei de dreapta. Exterminarea „paraziţilor” îi privea numai pe handicapaţii „arieni”.

1/3 din evreii emigrează. Holocaustul nu poartă direct semnătura lui Hitler. Elita naţional-socialistă era antisemită, nu mai avea nevoie de aşa ceva. Oricum Lagăre de exterminare n-au existat în Germania, ci numai în est.

În războiul cu „iudeo-bolşevicii” ruşi poziţia anglo-saxonilor era hotărâtoare. Premiza că „verişorii” anglo-saxoni vor fi de partea „arienilor” germani şi nu de partea slavilor „inferiori” a fost falsă. Stalin se aliază şi „cu rasa superioară” şi cu anglo-americanii anti-comunişti şi ocupă astfel jumătate din Europa.

În Berlinul înconjurat de Armata Roşie, Hitler face un bilanţ în faţa fruntaşilor Mişcării sale. Pe cei de stânga, marxişti, evreii i-a lichidat, dar pe burghezi, pe nobili i-a uitat, un păcat de neiertat: cei de dreapta, erau oameni de ieri, fără elan revoluţionar sau chiar trădători. Stalin nu s-a lăsat orbit de aparenţe şi a învins.

La sfârşitul vieţii Hitler îşi exprimă regretul că în România s-a bazat pe regele depăşit de vreme, pe anturajul sau corupt şi reacţionar, care l-au arestat pe conducătorul armatei şi predat la comunişti (!), în loc să promoveze forţele revoluţionare tinere.

E o ironie a istoriei că în România, reacţionarii şi corupţii, cei de dreapta, liberalii, conservatorii, ex-regele, trădătorii de ieri, sunt şi astăzi la putere sau reîmproprietăriţi, în timp ce 90% din tineret vor să părăsească ţara.

Succesele lui Hitler s-au pulverizat în război: 50 de milioane de morţi; germanii la pământ. La întrebarea ce-ar fi fost dacă Hitler murea în 1939, nu există un răspuns.

În ceea ce priveşte România, după 1989, s-a revenit la cutumele balcanice, care l-au corupt şi pe Hitler.

MONUMENTUL HOLOCAUSTULUI

Cladirea paralamentului francez este o imitatie a unui templu pagân, a celui englez a unei catedrale medievale, mausoleul lui Lenin şi Stalin a unei piramide etc. în aceata traditie monumentul holocaustului din Berlin are elemente religioase judaico-crestine.

Sub padurea de lespezi a arhictectului Eisenman se construieste la Berlin şi un Centru de informare în care nu va patrunde lumina zilei.

In prima incapere numita a “tacerii”, vizitatoriii vor afla “putin aplecati”, urmare a constructiei tavanului şi prezentarii, informatii despre exterminarea evreiimi europene în timpul celui de al doilea razboi mondial.

In cea de a doua, în incaperea “destinelor” din tavan atirna un fel de stalacnide, prelungire a lespezilor de la suprafata, printre care se vor strecura vizitatorii, unul cite unul, şi vor avea ocazia sa vada fotografii şi texte despre familii evreesti.

Dupa experienta tacerii şi a ingustimii, în “sala numelor” vor avea loc conferinte şi vor fi pronuntate numele celor disparuti în toate tarile europene. Se preconizeaza şi instalarea unor computere la care cei interesati pot afla detalii despre cei disparuti.

A patra incapere, a “localitatiilor” este rezervata exclusiv proiectilor cinematografice dedicate ororilor national-socialistilor din lagarele de exterminare a celui de al treilei Imperiu german.

Intreg complex are un puternic caracter religios. Coborirea în subteranul fara lumina zilei, aminteste de coborirea în cripta primilor crestini, iar în salile tacerii şi numelor, intr-o pozitie usor inclinata, vizitatorii sunt confruntati cu ceva în afara cuvintelor.

Pe masura ce martori Holocaustului dispar, elemetele de cult în pomenirea celor disparuti sunt din ce în ce mai evidente. La ultima comemorarea a victimelor de la Auschwitz procesiunea cu luminari nu a mai surprins.

Noul centru al Holocaustului, din capitala celui de al patrulea imperiu german va fi mai mult unul al unei “trairii” religioase, decit al “informatiilor” secularizate. Aceasta este şi intentia comisiei condusa de Thirse, presedintele Bundestag-ului.

RAOUL ŞORBAN, Cetăţean de onoare al Israelului

Nobilimea română din Transilvania a trecut la romano-catolicism şi s-a maghiarizat, nu în întregime. Familia Şorban a rezistat sute de ani, a rămas fidelă neamului şi nu e greu de imaginat că Raoul, o mare personalitate, profesor de istoria artelor, care ne-a părăsit în iunie, a ajuns în conflict cu forţele politice din vremea sa.

După o mie de ani de dominaţie în Ardeal, maghiarii romano-catolici sau protestanţi nu acceptau un valah fără complexele de inferioritate generate de prăpastia dintre stăpânii unguri, creştinii occidentali, şi subalterni valahi ortodocşi „toleraţi”. Mai ales că frecventa medii maghiare şi le cunoştea limba, arta şi cultura ca nimeni altul.

Evreii, pe care i-a ajutat să fugă din Transilvania ocupată de unguri în România lui Antonescu şi astfel să-i scape de lagărele naţional-socialiste, l-au făcut Cetăţean de onoare al Israelului 1987. Dar după Revoluţiile din 1989, când Budapesta a ajuns din nou un punct de sprijin al evreilor în Europa Centrala şi Bucureştiul sub presiunea recuperatoare a Israelului, meritele îi sunt răstălmăcite chiar de cei pe care i-a scapăt de la moarte fără nici un folos material. La înmormântarea lui n-a fost nici un evreu.

Moldo-valahii, pe care nu i-a părăsit niciodată, nu l-au înţeles, l-au marginalizat şi chiar bătut, în cel mai bun caz l-au folosit. Un patriot român, catolic? Generozitatea sa, umanismul sau profund românesc, au fost mai tot timpul în contratimp cu doctrinele barbare, naţional-socialiste şi comuniste ale vremii.

La aniversarea a 250 de ani de Şcoală românească la Blaj – „Mica Romă” – a fost la slujba de la Catedrala greco-catolică, unită cu Roma, a participat la dezvelirea statuii „episcopului românilor” Inocenţiu Micu-Klein din faţa Catedralei şi nu s-a mirat de loc că n-au venit preşedintele ţării şi prim-ministrul. Motivul, cusut cu aţă albă, era ceaţa care n-ar fi permis aterizarea navelor aeriene. În realitatea, tot aşa cum n-au reuşit greco-catolicii, uniţii, să treacă Carpaţi în trecut, tot aşa ortodoxo-(neo)comunişti nu voiau să iese din ceaţa tranziţiei dâmboviţene şi să accepte valoarea Unirii cu Roma, a alfabetului şi culturii latine pentru emanciparea românilor de pretutindeni.

Spre sfârşitul vieţii constata surprins că se simte mai bine în mediile moldo-valahe, decât în Arealul lui traumatizat, paralizat, şi că literatura clasică a ruşilor se potriveşte mai bine la moldo-valahi, ca cea franceză sau engleză.

Unirea cu Roma a românilor şi intrarea lor în Uniunea Europeana cu fruntea sus i se părea un vis prea frumos pentru a fi realizat curând. Nu s-a resemnat însă niciodată. Testamentul său – „Invazia de stafii. Însemnări şi mărturisirii despre o altă parte a vieţii”, Ed. Meridiane, Buc. 2003, 631 p. – e o lectură obligatorie pentru românii, de ambele părţi ale Carpaţilor.

Coperta cărţii reproduce afişul în trei limbi a expoziţiei pictorilor din Cluj din perioada interbelică a convieţuirii idilice a românilor, maghiarilor, germanilor şi evreilor. în prefaţa „Obligaţia de-a mărturisi” Adrian Păunescu sesizează caracterul „politic incorect” ale cărţii: drama valahilor, evreilor şi ţiganilor din Ardealul ocupat în cel de al doilea război mondial de Regentul Horthy.

„Despre teroarea ungurească din Transilvania 1918/19 nu ne prea vorbeşte istoria” (p.48). Masacrele „ilegale” de la Ip şi Trăznea sau „legale”, tineri români carne de tun pe front de est 1940/44, nu-s subiecte pentru istorici. Pe evreii ajunşi sub unguri în Transilvania, Antonescu îi trata ca pe cetăţeni românii şi i-a ajutat. Şorban făcea parte din organizaţia care salva evreii fără foloase materiale şi e Cetăţean de onoare al Israelului (1987).

Tot aşa cum masacrele maghiarilor sunt uitate, pentru că UDMR e la guvernare, tot aşa salvarea evreilor de către Antonescu, episcopul Iuliu Hossu, Şorban etc. sunt azi contraproductive pentru că evreii conduşi de Wiesel vor să dovedească cu orice preţ ca moldo-valahi lui Antonescu, nu ungurii lui Horthy au ucis evrei.

In ciuda tuturora Şorban constată: 400.000 de români expulzaţi din casele lor de armata maghiară; 100.000 români morţi sau dispăruţi pe frontul sovietic; zeci de mii de români morţi în detaşamentele de muncă forţată; din 80.000 de muncitori români împrumutaţi de unguri în străinătate numai 10% s-au întors; din aproape 200.000 de evrei – 30.000 sau salvat prin Constanţa – majoritatea au fost deportaţi, ca mulţi ţigani, în lagărele morţii.

În Transilvania ocupată de unguri a dispărut în numai 4 ani 50% din populaţie! Sub ocupaţie sovietică, horthyştii se reciclează în comunişti şi după 1989 în democraţi. Ei sunt stăpâni, iar valahul ortodox e mereu fără drepturi, desconsiderat chiar şi de cei pe care i-a salvat. şi totuşi Şorban, fiul compozitorului care a compus „Mai am un sigur dor” şi a fost otrăvit din motive politice, nu se lasă intimidat, chiar după ce a fost bătut de legionari, închis sub Stalin, maginalizat de (post)comuniştii lui Ion Iliescu şi mai nou chiar şi de evreii.

Nu chiar de toţi, de decenii întreabă fostul rabin şef din Cluj, Moshe Carmilly: „De ce s-a scris şi se vorbeşte atât de puţin despre acţiunea românească de întrajutorare a evreilor?” (p.333) Raoul Şorban, care ne-a părăsit în luna iunie 2006, ducîndu-se la cele vesnice, credea în adevăr şi depunea mărturie pentru umanismul românesc. O carte document de excepţie scrisă de un martor implicat direct în vremea Diktatului de la Viena în lupta contra atrocităţilor maghiare.

INDUSTRIA HOLOCAUSTULUI

Prin holocaust se defineste incercarea lui Adolf Hitler, a Partidului National Socialist al Muncitorilor Germani de a extermina evreimea europeana. In perioada de ocupatie a Germaniei, 1945-1991, holocaustul a devenit apoi o „religie“ fara mântuire, fara sansa iertarii acestui pacat, cu fideli, „preoti“, locuri sacre, martiri, dizidenti, prozeliti.

Bineinteles ca şi aceasta „religie“ are nevoie de mijoace materiale. Asa ca Germania invinsa a preluat în intregime responsabilitatea, despagubeste pe cei vatamati şi sustine Israelul.

Tocmai cind s-a obtinut un oarecare consens în dreptul evreilor de a cere despagubiri de la germani, austrieci, elvetieni, IBM etc. iata ca prof. dr. Norman Finkelstein din New York, descendent a doua victime, denunta vehement perpetuarea plingerilor şi platilor, pentru ca aceasta spirala va alimenta antisemitismul existent.

Teza sa este simpla. Incercarea de exterminare s-a transformat intr-o afacere lucrativa mai mult pentru organizatiile evreesti, decit pentru victime. De exemplul mama sa, nu primeste nimic din banii colectati cu atata rivna.

Nimeni nu-l suspecteza pe autor de antisemitism, ci de faptul ca pune la indoiala Holocaustul, adica ceea ce-i uneste pe evreii americani în primul rind. Nu este primul care se ridica inpotriva unei identitati evreesti bazata pe incercarea de exterminare a lor.

In mod straniu evreei americani se identifica mai mult cu Holocaustul decit cu Israelul, asa ca rabinii, conducatorii lor, au acceptat nolens, volens aceast moment. Vox populi…

Cartea este şi o contributie la conflictul din Orientul Apropiat. în jurul Israelului sunt masati de la expulzarea lor din Palestina, astazi deja cinci milioane de palestinieni refugiati, pe care lumea islamica refuza de decenii sa-i integreze şi care ne avind spatiu vital lupta pe viata şi moarte sa se reintoarca la vetrele lor.

Finkelstein nu este antisionist, dar simte ca strategia evreiasca dupa ´45 s-a perimat. Occidentul trebuie sa recunoasca Israelul ca enclava lor în lumea islamica şi sa nu mai intretina artificial „Industria Holocaustului“.

AL DOILEA FRONT A LUI ANTONESCU, CEAUŞESCU, ILIESCU, BĂSESCU

Germanii şi slavii nu au făcut parte din Imperiu Roman. Apoi Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germana a fost subminat de ruperea de Roma a protestanţilor, iar după botezul cneazul rus Vladimir, translatarea Imperiului Roman de răsărit la Moscova, după căderea Bizanţului, s-a făcut fără, împotriva Romei. Catastrofele recente ale acestei evoluţii sunt comunismul, nazismul, războaiele mondiale şi cel rece.

Occidentalii erau împotriva aberaţiilor “rasiste” naţional-socialiste şi comuniste şi sperau ca aceste erezi pseudo-creştine se vor distruge reciproc. Succesul războiul fulger al germanilor împotriva Franţei şi URSS i-a împins pe apuseni în tabăra slava. Churchill, Roosevelt şi Stalin, şi chiar o parte din generalii germani erau impotriva lui Hitler. Bine înţeles ca germani şi apusenii erau circumspecţi cu Stalin. în nici un caz nu voiau sa deschidă drumul spre Europa pravoslavnicilor în manie roşie, marxist-leninista.

Valentin Falin, ambasadorul URSS-lui în RFG, analizeaza în cartea sa „Al doilea front” conflictul de interese din coaliţia anti-hilterista, cum i-a prins Stalin în cursa la început pe mici burghezii germani, apoi pe anglo-americani, cum a ajuns el primul la Berlin şi cum a creat apoi un imens Imperiu roşu din Europa Centrala pana la Marea Japoniei.

Pe toata perioada războiului chestiunea fundamentala era cel de al doilea front, o asa zisa garanţie ca occidentalii nu vor permite comuniştilor slavi sa distrugă civilizaţia latina. Daca şi generali germani favorizau în taina acest al doilea front occidental – unde s-ar fi putut încheia o pace onorabila, sau în cel mai rau caz scapa de un prizonierat în Siberia -, cu atit mai mult urmarea acelaşi scop si Ion Antonescu, conducatorul statului român.

Maresalul Antonescu

Urmaşii legiunilor romane de la Dunărea de Jos, ai Imperiului Roman de Rasarit, românii ajung la cumpăna mileniilor sub Constantinopolul bizantinilor obedienti ierarhie greco-pravoslavnica duşmana Romei. Dupa mai multe incercari, la anul 1700 românii din Ardeal refac la Viena, cu ajutorul Sfântului Părinte şi al Sfântului Imperiu Roman unirea cu Roma. După întregirea neamului, România Mare nu depăşeşte tradiţia greco-pravoslavnica antioccidentala, refuza mana întinsa a Romei, aşa ca după doua decenii e dezmembrata, pierde fără lupta doua treimi din teritoriu şi populaţie.

In vreme de război Antonescu vine la comanda, ca aliat al Imperiului German III împotriva lui Stalin, care ocupase deja Basarabia şi Bucovina cu ajutorul lui Hitler. Ajuns intre germani şi slavi intr-un conflict ideologic pe viata şi moarte – Berlinul lupta pentru “rasa”, Moscova pentru “clasa” superioara – romanii s-a străduit sa salveze existenta statului şi pe evreii romani pentru a putea ieşi la liman cu ajutorul occidentalilor, ca în războiul Crimei, 1853-1856, în cel de Independenta, 1877-1878, şi în primul război mondial, 1914-1918.

Dar tratativele secrete dintre românilor şi anglo-americani din timpul celui de al doilea razboi mondial, în ciuda faptului ca evreii nu au fost predaţi naziştilor, caz singular în alianţa hitlerista, n-au avut nici un succes. în 1944 Antonescu este arestat şi lichidat apoi de agenţii lui Stalin.

Antonescu n-a înţeles ca al doilea front nu mai era o garanţie pentru orientalii ortodocşi moldo-valahi, care imediat după Unirea realizata cu sprijin occidental, au întors spatele Romei şi s-au folosit în relaţiile cu occidentalii exclusiv de un curent cultural filo-occidental şi mai ales de aproape un milion de evrei din domeniul economico-financiar. După 1920 Bucurestiul a dus o politica duplicitara, formal, cultural orientata spre occident, dar duhovniceste şi soborniceste spre orient generatoare de forme fără fond.

Fără îndoiala un mare patriot, Ion Antonescu n-a avut nici o şansa nici în est, nici în vest. A salvat totuşi existenta statului şi pe evreilor moldo-valahi. Un mare merit, dar insuficient pentru refacerea relaţiilor romano-occidentale privilegiate compromise în perioada interbelica. Iar faptul ca nu este reabilitat, acreditează impresia, ca aceiaşi agenţii greco-pravoslavnici nu-i iartă ca a îndrăznit sa se ridice împotriva Moscovei.

In timpul războiului, moldo-valahii şi evrei aveau acelaşi interes, sa supravietuiasca. Astăzi evreii il demonizează pe Antonescu, pentru că vor sa construiască un Muzeu al Holocaustului şi la Bucureşti şi cer despăgubiri după cum au procedat la Berlin.

Ceauşescu, Iliescu, Constantinescu, Băsescu

După război Armata Roşie a ocupat Europa Centrală şi a tras o Cortina de fier de la Baltica la Adriatică. Românii dezmembraţi în doua state şi la vest de Prut ocupaţi de Armata Roşie pâna în 1958, nu s-au resemnat, ci au sperat tot timpul ca occidentalii vor face o breşa în Cortina slavo-sovietica, care apara Lagarul moscovit.

“Europa Libera”, “Vocea Americii” îi asigurau şi pe românii ajunşi în robie ca vor deschide un al doilea front, prin care se va restabili o legătura cu lumea libera, astfel ca drepturile omului sa nu mai fie călcate în picioare. în 1968, refuzul lui Ceauşescu de a invada Cehoslovacia a fost momentul în care s-a realizat o breşa în unitatea de monolit ruso-proletara. Românii au ieşit din nou în lume cu sprijin occidental, Fara el rusii i-ar fi trecut prin foc şi spada pe români.

Au urmat anii de bunăstare şi speranţa ca acest al doilea front occidental în lumea comunista se va realiza sub Ceausescu. Vizitele la Roma, în capitalele apusene erau garanţia ca români, daca nu ar fi legaţi de mâni şi de picioare în lagărul sovietic, ar fi în tabăra occidentala. Ascensiunea lui Mihail S. Gorbaciov, arhitectul unei noi colaborarii ruso-occidentale, a pus la încercare credibilitatea românilor. Rezultatul a fost jalnic. Duplicitatea din perioada interbelica a fost depăşita. în loc sa-l fie urmat pe Gorbaciov în pelerinajul sau istoric la Roma, Ceausescu s-au opus şi a fost lichidat.

După terminarea celui de al “treilea război mondial” (V. Falin), al “doilea front” occidental, perceput ca o şansa de colaborare pe toate planurile, s-a instalat chiar în mijlocul românilor. Noul conducător Ion Iliescu s-a dus de trei ori la Roma, iar sub Emil Constantinescu, Papa Ioan Paul II a venit la Bucureşti şi a repus tara pe harta Europei. Telul tuturor românilor, guvernelor şi partidelor politice s-a realizat: integrarea în NATO, Uniunea Europeana, în structurile euro-atlantice.

Dar după secole de obedienta greco-pravoslavnica şi izolare, deformare ateista, iluziile procesul de transformare, reorentarea duhovniceasca şi soborniceasca s-au dovedit mult mai greu de realizat decit Revolutia din 1989 cu actori şi regizori profesionişti la TVR.

Distrugerea bazei materiale din perioada dictaturii de dezvoltare dublata de blocajul spiritual – o reorientarea a Bisericii Ortodoxe Române spre Roma este încă de domeniul idealului – au făcut ca românii sa ajungă la cel mai scăzut nivel de trai din Europa, similar cu a populaţiilor păgâne din Africa, Asia. Majoritatea studenţilor nu mai cred ca România va folosi al “doilea front” şi bunavoinţa apuseana.

Toti conducatorii – maresalul Ion Antonescu, comunistul Nicolae Ceausescu, socialdemocratul Ion Iliescu, ţărănistul creştin şi democrat Emil Constantinescu şi democratul portocaliu Traian Băsescu – urmăresc fără îndoiala realizarea unei cooperări multilaterale, militare, economice, spirituale cu occidentalii dar se izbesc de o Cortina greco-pravoslavnica. Primi nu au înţeles şi nici nu au avut mari şanse în a realiza o deschidere spre Roma, spre occident. Băsescu, are insa alături de sine pe Preafericitul Daniel, înţelege necesitatea dialogului cu Roma mai ales după vizita papei Ioan Paul II la Bucureşti şi are încă un mandat pentru refacerea unităţii spirituale româno-occidentale, baza emancipării neamului.

Importanta evreilor în relaţiile româno-occidentale, pe acest al doilea front, a început cu Tratatul de la Adrianopol 1829, când influenta greco-turca este înlocuita de cea evreiasca. Ei reorienteaza economia moldo-valaha de la est spre vest. La Congresul de la Berlin, 1878, şi la Tratatul de Pace de la Paris, 1920, independenţa şi întregirea neamului este legata nemijlocit de soarta evreilor, care acţionează ca agenţi occidentali în România şi ca intermediari indispensabili ai ortodocşilor cu occidentalii.

TRANZITIA PRIN EVERI, MASONI ŞI COMUNISTI

Tranzitia este un proces de modernizare, de reforme, de adaptare a culturilor religioase ortodoxe, islamice, latino-americane, confucianiste, asiatice şi africane la drepturile omului asa cum le definesc şi practica crestinii, la disciplina financiara a Bancii Mondiale / FMI, la achizitiile comunitare ale UE. Standardele occidentale sunt rezultatul dreptului roman, codului canonic romano-catolic, dreptului UE actual – 81.000 de pagini.

Românii, urmasii romanitatii orientale, rupti de Roma la 395, ajung sub bizantini şi slavi, care-i marginalizeaza şi înrobesc ierarhiei greco-pravoslavnice incompantibila şi vrasmasa Romei, mai ales dupa anul 1054. Apoi româno-ortodocsi din Transilvania sunt degradatii la nivelul de tolerati, fara drepturi. Iar fara sprijin apusean, Tara Româneasca şi Moldova ajung cinci secole în robia turco-fanariota.

E o enigma şi un miracol (G. Bratianu), cum au supravietuit românii. Modernizarea, tranziatia lor spre vest recenta este transparenta. Tranzitia pe plan spiritual o face dupa 1700, unirea cu Roma – Scoala Ardelena. în Tara Româneasca şi Moldova ierarhia greco-pravoslavnica, Constantinopolul şi Moscova inpiedica reorientarea spre Roma. Asa ca aici reformele, tranzitia, modernizarea o faca evreii, francmasnonii, comunistii / revizionistii socialdemocratii.

Evreii

Dupa Pacea de la Adrianopol din 1829 şi inlaturarea monopolului turco-fanariot asupara comertului exterior din Tara Româneasca şi Moldova, evreii îi înlocuiesc pe comercianti greci şi reorienteaza principatele spre vest, le modernizeaza. Autohtonii, în majoritate ortodocsi analfabeti, refractari sistemului rational, capitalist occidental se folosesc de evrei ca intreprinzatori. Dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen continua traditia prusaca de incurajare a evreimii şi la Bucuresti: Jakob Marmorosch e simbol pozitiv al capitalismului moldo-valah; Afacerea Strousberg, negativ. De la independenta pina la 1920, jumatate din firme sunt infintate de evrei. în perioda interbelica efortul lor modernizator continua.

România redusa la 2/3, sub Antonescu e singura tara din Europa nazista care nu numai ca nu si-a extradat evreii, ci i-a ajutat şi pe fugarii din Ungaria. în ciuda succeselor lor modernizatoare, evreii n-au putut fireste inlatura incompatibilitatea dintre ortodoxie şi occident. Mai ales ca tranzitia, modernizarea moldo-valaha prin straini era perceputa de autohtoni şi ca un atentat la traditiile lor stramosesti, cu rezultatul: antisemitismul de dezvoltare. Efortul evreilor în reorientarea spre vest şi prin intermediul francmasoneriei elitiste şi a dictaturii proletare a avut un succes limitat.

De la aproape un milion de evrei în perioada interbelica, azi mai traiesc în România numai cîteve zeci de mii. Meritele lui Petre Roman, Brucan, Brates etc. la Revolutie, ca şi cele ale ideologiei socialdemocratiei sunt umbrite de excroci ca Beraru sau Vlas, refugiati în Israel. Pina la unirea cu Roma şi integrarea autentica, nu mimata în civilizatia occidentala, evreii vor juca în continuare, direct sau indirect, un rol inportant în tranzitiea spre vest a româno-ortodocsilor.

Francmasonii

Moldo-valahii, au o evolutie diferita de unitii ardeleni. Ei iau contact cu civilizatia apuseana, mai ales la Paris capitala sec. XIX, pe cind greco-catolicii sunt instruiti la Roma. Prizonieri ai ierarhiei şi valorilor pravoslavnice, fii de boieri la studii aveau un acces superficial la lumea occidentala. Singura modalitatate de a fi acceptati era aderarea la cultura, la idealurile iluministe, la francmasonierie, o miscare deista, care dupa Revolutia Franceza cu deviza masonica libertate, egalitate, fraternitate, cuprinsese intelectualitatea.

Reîntorsi în tara bonjuristii au cultivat aceste canale de comunicare, valorile culturale, umaniste apusene, fara a leza de fel interesele greco-pravoslavnice autohtone. Prima grupare masonica inportanta a fost Societatea Filarmonica (1833), iar rolul lor în Revolutia din 1848 este hotarîtor. Carol I, pe linia prusaca a masonului Frederich cel Mare, aprecia contributia miscarii masone secrete (azi numai închise) în reorientarea spre vest. Carol II devine mason, parcurgind la initiere, toate treptele de odata.

La Bucuresti evreii au infiintat Marea Loja a Ordinului B´nai Brith. în timpul razboaielor mondiale lojile si-au incetat activitatea. Dupa 1944 Ana Pauker sprijina masonii evrei. 1948-1989 masoneria e interzisa. Dupa Revolutia din 1989, lojile Humanitas, Concordia etc. sunt înscrise la tribunal ca organizatii neguvernamentale de binefacere. în perioada interbelica activau peste 4.000 de masoni, elita tarii: regele şi marile famili Bratianu, Cantacuzino, Rosetti, Sturdza etc. Masoni au fost personalitatiile Nicolae Balcescu, Alexandru I. Cuza, Mihail Kogalniceanu, Eftimie Murgu, Vasile Alexandri, Iordache, Dinu Golescu, I. Heliade-Radulescu, Titu Maiorescu, Spiru Haret, I.G. Duca, Take Ionescu, Nicolae Titulescu, Octavian Goga, Alex. Vaida-Voevod, Victor Eftimiu, Mihai Ralea, Mihail Sadoveanu etc.

Comunisti

Dictatura de dezvoltare comunista instalata cu acord occidental de armata de ocupatie rusa 1944-1958, e cea mai radicala forma de modernizare, de depasire a mizeriei şi subdezvoltarii la români, prin acumularea fortata de capital. Marxism-leninismul introduce în R.P.R. rationalitatea laica, ideea de actiune, progres şi responsabilitate pentru cei ce muncesc. Comunistii interzic masoneria dar se folosesc de experienta modernizatoare a evreiilor Ana Pauker, Josif Chisinevschi, Leonte Rautu, Valter Roman etc.

Apoi preiau nationalistii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae şi Elena Ceausescu puterea şi adapteaza marxismul la traditiile pravoslavnice moldo-valahe. Subminarea modernizarii de despotia orientala, bizantina, deopotriva antiruseasca şi antioccidentala, determina estul şi vestul la stoparea modelul românesc şi se revine la statul de periferie. Presedintele Ion Iliescu transforma Partidul Comunist în PSD şi viitorul luminos de mîine nu mai este societatea ortodoxo-comunista, ci integrarea în stucturile euro-atlantice.

CONCLUZII

Dupa esecul trazitiei sper vest, a modernizarii evreesti (1829-1958), francmasone (1833-1948) şi comuniste (1949-1989), ultimi reciclati în socialdemocratii sunt la putere din 1989, şi în ciuda vizitei, ofertei papei Ioan Paul II la Bucuresti în 1999, continua conlucrarea cu vestul pe vechiile canale eminamente culturale şi militare, cu stategii mimetice şi duplicitare.

Numai PRM are în program promovarea refacerii unitatii spirituale cu Roma, ca fundament a unei noi tranzitii şi strategi modernizatoare. Corneliu Vadim Tudor reprezinta opozitia. Cei la putere nu realizeaza esecul tranzitiei, modernizarii de pîna la Revolutia din 1989 şi saboteaza astfel dialogul, refacerea unitatii spirituale europene. în Vechiul Regat, în România interbelica, în era comunista ca şi azi, modernizarii îi lipsea însa fundamnetul, de aceea cutumele orientale şi mizeria generalizata împing mai de degraba societatea la refacerea structurilor despotice greco-pravoslavnice stramosesti decit la integrarea autentica şi definitiva în Europa / UE. Constitutia UE se bazeaza pe mostenirea spiritula şi morala.

Umanismul, iluminismul fac parte din istoria ei spirituala. şi evreii, musulmanii, masonii etc., care respecta valorile spirituale şi morale universale, drepturile omului, “achizitiile comunitare” au locul lor în Europa / UE. Aceasta generozitate, permite românilor în trazitie sa integreze la fel de bine efortul modernizator al trecutului. Pe de alta parte, crestinismul romano-catolic şi protestant este fundamentul UE / Europei occidentale, chiar daca în viitor el va respira cu doi plamini, cel din occident (catolic / protestant) şi cel din orient (ortodox). Pina la urma, unitatea crestina va invinge, intr-o forma sau alta. Pentru ca toti europenii, occidentali şi orientali, sunt constienti ca fara o credinta crestina comuna, constitutia europena va fi subreda.

Puncte de vedere contrare

I. Acum mi-e necaz că ţi-am citit inepţiile şi minciunile pe care nici nu meriţi să le pomenesc pt că ai să găseşti la iuţeală justificări şmecher şi alunecos cum eşti.
Tot 6 milioane de evrei rămîn dacă la Auschwitz în loc de 4 scrie 1 ? ( Giurgiu Crisan 15 noiembrie 2010)

II. Domnule Roman, sunt , relativ un vechi cititor al articolelor domniei voastre. Am citit – cu mare intarziere, recunosc ,- articolul dumneavoatra Evreii conduc lumea?
Sa fiu cinstit sunt extrem de nemultumit . Intre altele de folosirea expresiei – peioratove azi – de moldo-valahi si acuza fie si voalata de duplicitate .
Insa in genaral ma nemultumste „metoda” dumneavoastra . Aceea de a contrapune un „occidentalism” iudeo-catolic ortodoxiei slavone si preeminenta religiei .
In acest sens tin sa va aduc aminte ca in occident exista voci care sustin ca prabusirea Imperiului Roman si al vietii citadine s-ar fi datorat .. crestinismului ( pesmene oriental si in Galia ori Britonia ). Asta inseamna sa uitati ca ortodoxie ca si catolicism sumt cuvinte grecesti si ca grecii nicand nu au fost slavi. Sau ca popoare slave – polonezii, cehii, croatii si slovenii – sunt catolici ….
Pesemene sunteti un conversos de data recenta asa ca nu va convine sa sa amintiti mici amanunte de genul ca Adolf provenea dintr-un mediu catolic ori ca tarile catolice au fost un mediu mai fertil pentru antisemitism decat cele protestante ori ortodoxe, Ca in spatiul nostru elemetele „stiintifice” ale antisemitismului sunt marfa de import. Din Apus ..
Asa cum sigur nu va convine sa va amintiti ca se pot face asertiuni intre o Sfanta Alinata Catolica cu Fascismul mai mult decat una dintre ortodoxie si comunism ( ortodoxia rusa si-a primit premiul de abia prin 1943 pentru fetwauau privind razboiul sfant impotriva antihiristului german si asta in timp ce prelatii ortodocsi romani binecuvantau tunurile Armatei romane in lupta cu antihristul bolsevic ).
Mai putin cunoscut este sprijinul acordat de tarile Antantei revolutiei ruse si doi „albi” ( dintre care unul fost apartinator al Ohranei ) mi-au zis ca Lenin a ajuns la Sankt Petersburg sub protectia unor ofiteri englezi ( de luat cum granno salis . Plus ca cei 2 au raposat intru Domnul).
Dumeavoastra nu intelegeti pesemne ca biserica crestina este o institutie bimilenara . Ca disputele intre principalele ei denominatiuni sunt deja prea profunde , inscrise cultural in structura popoarelor europene, si ca ele corespund unui background mai vechi (sau cum scria Nae Ionescu popoarele si-au adaptat crestinismul !).
Ca conversos papistas credeti ca automat ce zicee episcopul Romei este si litera de Evanghelie . Pardon, desi zisul episcop condamna cu zel cezaro-papismul el da zilnic semne ca sacrifica papismo-cezarismului . Si ca in 1989 a crezut ca i se iveste ocazia pentru revansa milenara (mai ales fiindca Afurisenia Sa este cam stramtorata in tarile Americii Latine de propesiunea cultelor neprotestante).
Domnule Roman, sa ne intelegem : nu se poate trece peste filioque . Mai bine sa ramanem fiecare cu credinta sa si pe lumea cealalta vom constata care a avut dreptate ( frica mi-e ca asa cum imi zicea un musulam vom suferi cu toti ptr micile pacate comune gen adulter !! ).
Incercati sa sugerati ca drumul spre Occident ar sta in drumul spre Roma . Eu personal oricat de mult as aprecia goticul si Dies Irae ( cel mai mare hit de 1000 de ani incoa ) as sugera totusi Reforma . Va indigneaza ? Recititi pe Max Weber !!
Ramanand in sfera credintei uniatia mi se pare ceva gemn cameleopardus, adica haine ortodoxe peste credinta catolica … Este mai important ritul decat dogma ?!
In alte privinte sunteti la fel de .. nesatisfacator . Privitor la rolul evreilor in modernizare . Eu personal cred ca evreii sunt mult mai datori altora – in special germanilor – pentru modernizarea lor ! Si ca rolul lor este mult prea suparestimat , tinad cont si de influentele primite de ei ( de ex imnul lor .. cantec romanesc !! institutiile lor culturale ? Primul teatru la Iasi !! Si altele asemenea . ). In domeniul industrial in Romania s-a evidentiat doar Auschnit , restul ramand la stadiul de tejgea si atelier . Ma scuzati, dar fata de antisemiti nu consider ca evreii chiar au inventat apa calda .
In ce priveste intrebarea lui Moshe Carmilly: „De ce s-a scris şi se vorbeşte atât de puţin despre acţiunea românească de întrajutorare a evreilor?” raspunsul este simplu : interese economice . Se doresc bani ! Si nu atat din „merite” evreieisti ci ca de obicei cu ajutor „pamantean” – cei care doresc restitutio in integrum ….faptul ca „evreii din granitele României fara Transilvania de Nord, Basarabia, Bucovina şi Cadrilaterul au fost mai numerosi decit în 1940” nu are importanta in fata lacomiei unora* … si este o ilustrare a zicalei ca nici o fapta buna nu ramane nepedepsita ….De retinut ptr viitor !! Si aduga ca nu trebuie uitate opiniile particulare ale lui Wiesel si Soros , ambii unguri . Asa cum opiniile „istoricului” Oisteanu sunt opinii rusesti ( „istoricul” pune in carca antisemitului Cuza pogromul de la Chisnau din 1906 si „uita” sa zica Ohrana si Sutele Negre ! Istoric si fiu de evreu basarabean, da ?! )
In legatura cu opiniile dvoastra „Evreii Silviu Brucan, Petre Roman şi Teodor Brates din FSN au participat direct la lichidarea sotilor Ceausescu.” , „asa ca s-au impus profesori evreii Silviu Brucan, Petre Roman. Imediat noul guvern si-a „luat mina de pe economie“, a declarat industria romaneasca „un morman de fiare vechi“, a inceput spirala datoriilor externe etc., nu inainte de a reface vechiile structuri orientale din agricultura: „omul şi pogonul“” , „ingroziti de avalansa mizeriei ortodoxe asunsa la oras” , „Partidului evreilor (PD)” sunt cel putin superficiale. Unicul perceput masiv ca evreu a fost Brucan ( cu metiunea ca ptr multi era al „nostru” ) , ca lui Roman i se reperosa mai degraba ascendenta kominternista decat cea evreiasca si ca PD nu era absolut de loc perceput ca partid al evreilor ….
Dumneavoastra sunteti victima a unei viziuni coloniale despre moldo-valahii ortodocsi neinstare de nimic , o viziune rasista intemeiata poate pe ascendente neromanesti care au refuzat afilierea si catolicism. Aici mai observ afirmatia lui GM Tamas http://romania.indymedia.org/ro/2004/06/154.shtml
As zice ca nu doar ungurii ci intreg spatiul catolic uita micul amanunt ca in sec XIV cel mai mare oras al Europei era totusi Bizantul . Multumim ptr ingnoranta episcopului Romei si autolatioriei catolice !

PAPA, GERMANII SI EVREII (2009)

Confruntat cu o inca schisma, Papa Benedict XVI a reprimit in Biserica pe cei patru episcopi hirotoniti de episcopul Lefebvre fara aprobarea Romei. Imediat a inceput o campanie de presa inpotriva episcopului Williamson. Episcopul e antisemit, Fratia Pius X reactionara. La scurt timp iata insa ca protestul generat de negationismul unui englez, care traieste in Argentina si s-a exprimat intr-un mod nefericit, politic incorect, la TV din Suedia se dovedeste a fie numai varful eisbergului. De fapt o fractiune importanta de crestini germani si evrei vor ca Isus Cristos sa nu fie Mantuitorul si al evreilor. Ei se mantuiesc si fara Cristos. Asa ca daca nu renuntam la universalitatea lui Cristos, cum crede Fratia Pius X si mai toti crestinii, atunci dialogul dintre crestini si evreii ar fi periclitat. Acest nou punct de vedere este prezentat acum intr-o brosura a Comitetului Central al Catolicilor Germani : Nein zur Judenmission - Ja zum Dialog zwischen Juden und Christen. Pana cum era limpede ca marturisirea intru Cristos a evreiilor era implinirea prorocirii lor judaice. Vezi exemplul arhiepiscopul Parisului, cardinalul Lustiger si calugaritei carmelita Edith Stein, ucisa la Auschwitz.

Tezele crestinilor si evreilor din brosura de mai sus sunt simple. Rugaciunea din Vinerea Mare privind evreii e vazuta ca prozelitim, iar incercarea de a-i convinge pe evrei de universalitatea lui Cristos e regretabila. Isus n-ar fi cerut ca evreii sa se boteze si sa creda in EL. Exista o relatie interreligioasa speciala intre evrei si crestini. In Vechiul Testament cred ambi, in cel Nou numai crestini. Poporul ales, evreii si crestinii merg pe cai diferite spre mantuire. Asadar spre Dumnezeu duc doua cai, una a evreilor si alta a crestinilor neevrei. Ambele cai sunt egale ca valoare, ca urmare nu exiata nici un motiv ca evreii sa fie botezati sau sa creada in Cristos.

Apostolul Pavel crede ca aceste doua cai se vor uni la Ziua de Apoi. Pana atunci ele trebuie sa ramana despartite. Implinirea dezideratului crestinilor - ca evreii sa-l marturiseasca pe Isus - ar distruge fundamentul dialogului dintre crestini si evrei. Pe de alta parte, dialogul dintre evrei si crestini trebuie totusi continuat, dar fara a incerca sa-i convinga pe evrei de adevarul crestin, pentru ca asta ar insemna prozelitism. Daca Cristos a daramat zidul care-i despartea pe evrei de pagani, dupa cum spune apostolul Pavel, acum evreii si catolicii germani vor sa-l refaca, pentru a nu deranja pretiosul dialog.

Oricum evreii si crestinii au acelasi Dumnezeu. Totusi, pentru crestini, Cristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand pentru toti oameni. Daca El a inviat numai pentru crestini, nu si pentru evrei, inseamna ca n-a inviat de loc. Relativismul caracteristic culturi modene a patruns in mediile catolice germane pastorite deceni la rand de cardinalul Lehmann intr-o masura fara precedent, cel putin in aceasta brosura.

Papa Benedict XVI, demn urmas al Apostului Petru, e un bun pastor si intinde o mana si fratilor mai mari in credinta, evreiilor. In acest sens el va vizita in curand Tara Sfanta, dar problema cea mai mare pare a fi protestantismul german. Acum cinci sute de ani principii german, Martin Luther au generat schisma occidentala, care n-a fost depasita nici pana in zilele noastre sub un Papa german. Mai grav, protestantismul in alianta cu evreii influenteaza si catolicismul german.



CHURCHILL, HITLER SI ANTISEMITISMUL,

acesta este titlul cartii lui Dr. Stefan Scheil aparuta in editura Duncker & Humbolt, Berlin 2008, 335 p., in care se anlizeaza competent “dictatura germana, inamicii ei si criza europeana 1938/39”. Om simplu din popor Adolf Hitler prea puterea 1933 in Germania si pune in practica Programul din 24 feb. 1920, de 25 de puncte, pe 2 p., al Partidului national socialist al muncitorilor germaniUn deziderat era realizarea unei societati national-socialiste fara fara evrei, care urmau sa emigreze unde vor, cu avere cu tot, in mod pasnic. Antisemitismul era raspandit ca urmare a foametei si umilitelor impuse de invingatori dupa razboi. In caz de foamente acelasi destin l-ar fi avut toti strainii. Alertate, organizatiile evreesti din lumea anglo-saxona incep boicotarea economiei germane. Reactia Berlinului: “Nu cumparati de la evrei!” Un evreu ucide un diplomat german la Paris, in toata germania se dau foc la sinagogii etc. Proiectul de a realiza un stat fara evreii trebuia combatut cu toate mijloacele - pe viata si pe moarte. Pentru ca daca Germania ramanea fara evreii in mod civilizat, ar fi devenit un precedent periculos. Nu numai Polonia cu 10% din popolatie evrei, care vorbeau jedisch, o alta limba decat cea oficiala, ar fi cerut acelasi lucru. Pe de alta parte emigrarea evreilor in USA ar fi dat apa la moara antisemitismului local. Asa ca organizatiile evreesti s-au opus emigrarii evreilor din Germania, luand in calcul victime in randul conationalilor. Pe de alta parte l-au sustinut cu toate mijloacele pe Churchill si “Partidul razboinicilor” din Marea Britanie cu organizatia Focus in al inlatura pe Hitler. Cei care incercau la Londra o solutie pasnica pe continent au fost incet dar sigur marginalizati. Pe de alata parte Iosif, V. Stalin, un conducator mult mai radical si mai clarvazator decat Hitler s-a folosit de “contradictiile din lagarul capitalist” pentru a “arunca in aer Europa”. Atat Vladimir I. Lenin cat si urmasul sau erau convinsi ca dupa un al doilea razboi mondial clasa muncitoare “va rupe lanturile” exploatarii, va prelua puterea, ca in Rusia dupa primul razboi mondial, si va realizeaza idealurile panslaviste, panortodoxe si mai mult decat atata. Dictatura proletariatului va inlatura exploatarea omului de care om in toata lumea! Polonia si Romania la Limes erau folosite in aceasta criza ca pioni de sacrificiu atat de imperialistii occidentali cat si de kominternistii de la Moscova. Polonejii erau folositi ca atatatori la razboi de catre Chrchill. Viorel Tilea, ambasador la Londra, se plangea de un dictat german fantoma, o dezinformare. Un discurs al generalului Halder, fabricat in laboratorul de dezinformare Focus, cu scopul de a agrava criza este considerat si azi ca autentic, chiar de germani. Asa ca nu-i de mirare ca pe internet la Sectia “Istorie: minciuni si falsuri” a Ministerului Apararii Rusiei, Sergej Kovalijev arata recent ca vina izbucnirii razboiului, crizei din 1939 este a Poloniei, care a refuzat “cu incapatanare” cererile moderate germane. In acest context este firesc ca antisemitismul, punerea la indoiala a Holocaustului, e sanctionat in mai multe tari si de mai multa vreme, de lege. Aceiasi politica se va practica si in Rusia lui Putin, care nu mai vrea sa accepte “minciuni si falsuri” occidentale. De aceea vinovatii de propaganda mincinoasa sau falsa vor fi pedepsiti, dupa un proiect de lege similar celui care protejeaza sacralizarea Holocaustului, cu inchisoare de la 3 la 5 ani.

GHINIONUL DE A FI MOLDO-VALAH

500 de ani au supravietuit moldo-valahi sub cea mai incompetenta administratie din lume, cea turco-fanariota, 50 de ani sub cea sovietica. Acuma ei sunt in Europa numai aparent, pentru ca noua statui a lui Kemal Atatürk pe Calea Victoriei si faptul ca in locul Aeroflot-ului rus s-a instalat la Bucuresti Turkish Air pe Magheru sunt indicii mai sigure.

Moldo-valahii sunt in continuare provinciali turco-pravoslavnici, chiar daca bacsisul se chiama acuma comision si Inalta Poarta e UE. De la vladica la opinca nu s-a schimbat mai nimic. Vezi pe viorel-roman.ro Scrisoarea deschisa adresata poporului roman de arhimandritul Iustin Parvu si pe badpolitics.ro Lucian Croitoru de la BNR: In Romania nu e capitalism, clicile antreprenori de carton-politicieni au acaparat economia.

Chiar si Voda, presedintii moldo-valahii au o soarta ca sub fanarioti. Ceausescu este lichidat, Iliescu a lichidat economia, Constantinescu s-a auto lichidat, Basescu vrea o amnestie pentru el si ii pregateste pe evreii Unghureanu & Tismaneanu cel Tanar sa-i convingape naivi ca o forma fara fond, statul lui, o fictiune dependenta de FMI, e cu UE compatibil. Cam cum au incercat si esuat sub sovietici si Ana Pauker & Tismaneanu cel Batran.

Noua clasa politica imita establishment-ul din vest. Cutumele turco-fanariote sunt insa cat se poate de reale. Voda e deasupra legii si cu boierii cei mari decid totul in Consiliul Suprem de Aparare al Tarii. Baronii locali, boierii mici si mazilitii isi cumpara imunitatea cum pot si chiar trebuie sa suporte procese de coruptie, acum la moda in Europa.

Totul s-a privatizat, invatamantul, sanatatea, siguranta personala, saracia, armata. Cei care supravietuiesc cu cativa euro pe zi sub administratia de la Bucuresti n-au incotro. Asa ca nu-i surprinzator ca milioane fug spre vest.

Oricum, din toate timpurile, numai in occident s-au putut afirma Enescu, Brancusi, Vlaicu, Vuia, Coanda, Cioran, Eliade etc. Probabil ca in cultura de anonimat de la Portile Orientului nu ar fi iesit din mediocritate.

La moldo-valahi nu exista o clasa de mijloc sau o burghezie nationala, ca in apus, ci numai intermediari, agenti, dealer, vatafi, interlopi, care cu totii sunt hotarati sa distruga orice sansa de integrare reala in UE, pentru ca ei nu au o religie, ci popi, care ierta mai mult decat pot ei fura. Zeci de miliarde de euro le stau la dispozitie ca sa modernizeze tara, dar ei nu le folosesc pentru ca ar trebui sa dea socoteala la UE pentru ei.

Nu mai exista banci sau intreprinderi autohtone notabile, ci numa filiale a unor banci si companii straine. Totul depinde de buget si de sansa de a primi contracte privilegiate, bineinteles in cardasie. Contractele, examenele, licentele, locurile de munca, aprobarile devin facile numai prin coruptie, influenta, spaga etc. Capitalism de cumetrie.

Ca de la buget se fura, stie arhimandritul Parvu si cum: Slujbasii tarii, caftanitii vand la pret de piatra seaca si fier vechi bunurile realizate de tine, sub obladuirea sefilor lor, impart banii, apoi sunt judecati de ochii lumii si primesc pedepse cu suspendare, adica multumesc, la revedere, te chemam noi cand avem nevoie de serviciile tale.

Croitoru e mai putin folcloric: clicile antreprenorilor de carton ale politicienilor nu se imbogatesc din riscurile pe care si le asuma pe bani proprii, ci din alocarile de la buget, iar cei care platesc impozite si taxe n-au ce face, au ghinionul de a fi moldo-valahi, romani captivi.



GHINIONUL DE A FI MOLDO-VALAH

al treilea cardinal

Preafericitul Lucian cardinal Muresan este al treilea cardinal al Bisericii din Romania si in inaltul Senat de la Roma, prezidat de papa Benedict XVI, ii reprezinta pe greco-catolici, pe milioanele de romanii fugiti in occident si intraga natiune.

Romania este in UE, dar ortodocsii sunt inca nefamiliarizata cu normele si valorile din vest. De aceea rolul noului cardinal este de a-i sprijini pe presedintele si patriarhul de la Bucuresti in continuarea dialogului cu Roma inceput de Fericitul papa Ioan Paul II.

Ideia Statului fara Biserica s-a dovedita contraproductiva, pentru ca el are la baza o falsa constiinta, generata de escamontarea valorilor, judecatilor religioase pe care le-a facut in prealabil. EU se bazeaza pe codul canonic catolic actualizat - acquis communautaire.

La incrucisarea intereselor a trei culturi, religii, imperii, greco-catolicii din Transilvania s-u unit cu Roma in 1697 fara o supraveghere austro-ungara. In 1701 a doua unire s-a realizat in conditii de subordonare cu consecinte pana astazi. Vezi rolul UDMR-ului.

De trei secole se lupta greco-catolicii sa ridice nivelul intelectual al natiunii, sa formeze o patura de intelectuali occidentali capabili sa articuleze si realizeze programul de emancipare nationala, sociala la nivelul tarilor de origine latina, Italia, Franta, Spania.

E greu de stiut ce linie va urma Preafercitul Lucian, ce a primei uniri, a episcopului romanilor Inocentiu Micu Klein, a Scolii Ardelene sau unirii a doua, a episcopilor Ioan Bob si Ioan Lemeni, mai cooperanti cu administratia maghiara.

Presedintele, patriarhul si cardinalul pot elibera neamul romanesc de lanturile grele ale duhovniciei si soborniciei moscovite si constantinopolitane, cum se exprimau cei care au esuat in perioada interbelica. Ideia contemplativa, tot din vremea aceea, ca trebuie asteptat pana cand moldo-valahii ortodocsi se coc, s-a dovediat la fel de gresita.

Conditiile de emancipare a tuturor romanilor sunt azi in UE incomparabil mai favorabile decat cele din trecutul Bisericii unite cu Roma, dar asta nu inseamna ca afirmarea nationala, sociala se face cadou, va cadea ca para malaeata in gura lui natafleata.

Acum nu se mai pune problema uniri cu Roma ca pe vremea Imperiilor, ci o cooperare si coordonare a eforturilor comune occidentalo-romanesti in Europa unita gratiei Romei. Asta presupune si dialog si intransigenta in apararea intereselor neamului, cum au facut episcopul si protopopii ardeleni la prima unire si apoi mai ales Scoala Ardeleana.

Rezistente in efortul de emacipare au fost si sunt pe toate fronturile. Occidentalii n-au incredere in greco-ortodocsii moldo-valahi, greco-pravoslavnicii n-au incredere in ortodocsii de origine latina. Moscova, Belgrad, Sofia nu vad cu ochi buni emanciparea Romaniei pentru ca le sta in calea unitatii lumii lor slave. Greco-fanariotii sunt nostalgici.

Budapesta ii vor pe romani de o mie de ani ori subordonati, ori maghiarizati.

Pe de alta parte, daca ne reamintim de generozitatea Fericitului papa Ioan Paul II fata de moldo-valahi, puteam avea nadejdea ca presedintele, patriarhul si al treilea cardinal vor schimba destinul neamului in UE si vor crea un model si pentru celelalte tari ortodoxe, cum a fost si prima vizita a unui papa in lumea ortodoxa, la Bucuresti in mai 1999.

www.viorel-roman.ro, http://www.viorel-roman.ro/articol_big.php?id=337&pg=1, http://www.saltmin.com/16172/ghinionul-de-a-fi-moldo-valah.html, http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/COMENTARII/Ghinionul%20de%20a%20fi%20moldovalah%20de%20Roman.htm, http://www.clipa.com/a3551-Ghinionul-de-a-fi-moldo-valah-premize-si-7-teze.aspx, http://www.bruxellesmission.org/index.php?option=com_content&view=article&id=1170:viorel-roman&catid=62:germania&Itemid=77, http://www.rotarybvp.ro/viorel-roman-ghinionul-de-a-fi-moldo-valah/



GHINIONUL DE A FI MOLDO-VALAH

3 premize si 7 teze

  • Lume depinde de occident, de IMPERIUL ROMAN, astazi UE, USA, NATO, OECD, de Lumea intaia, a tarilor puternic dezoltate. Centrul.

  • Lumea a doua, LIMES-ul, traieste din impulsurile teologice, culturale, economice, stiintifice, militare ec., care pleaca de la Centru.

  • Lumea a treia subdezvoltata, sunt BARBARII, la care n-au ajuns Vechiul si Nou Testament, ei sunt sclavii pacatelor, asistati social de la Centru.

1) Roma este punctual de plecare si aspiratia tuturor romanilor. Acuma ei sunt la LIMES intre Centru si Barbari, numai formal in UE, pentru ca Bucurestiul e inca in lanturle grele ale duhovniciei si soborniciei ortodoxiei moscovite si constantinpolitane.

2) Transilvanenii au luat contact cu occidentul prin catolicismul maghiaro-german si au suferit secole de a randul pana cand Roma le-a intins in anul 1700 o mana de ajutor, asa au ajuns ei la descoperirea originii romane si au articulat programul national.

3) Moldovenii au luat contact cu occidental prin catolicismul polonez de la Cracovia in evul mediu. Fara ocupatie militara si asuprire crunta ca in Ardeal, aici s-a relizat cea mai reusita simbioza culturala romano-occidentala, in afara de Scoala Adeleana, care este etalonul inca neegalat al programului de emancipare nationala si sociala. Valahii au luat ultimii contact cu occidentul la Paris, in capitala sec.XIX. Protejati bine de influenta din apus de turci, greci, rusi si sarbi, legaturile lor cu vestul au loc pe filiera culturala, iluminista, laica, frantuzeasca. Teologia catolica le este inca necunoscuta.

4) Faptul ca Bucurestiul e capitala acestor provincii diferite in raport cu UE si continua politica greco-pravoslavnica antioccidentala, eludand proiectul Scolii Ardelene, au dus la Ghinionul de a fi moldo-valah. Pentru ca dupa Unire 1918, Romania rebuia sa devina o dioceza a Romei. Decizia a fost alta: un patriarh ortodox imbracat in alb a continuat linia greco-pravoslavnica, pana cand s-au prabusit artificiile culturale si toata tara. Cu toate astea, moldo-valahii cred ca ei sunt modelul care trebuie urmat de toti romanii, nu modelul Corifeilor Scolii Ardelene. Vechea dilema, Moscova, Athos sau Roma.

5) Astazi romanii vad ca tara lor merge intr-o directie gresita, pentru ca occidentul n-are incredere in greco-ortodocsi si nici ei nu au incredere, poate ca nici nu intaleg ce vor de fapt occidentali de la ei. Si ceea ce este si mai grav, moldo-valahii vor in Europa, dar nu vor sa continuie dialogul inceput in mai 1999 de Fericitul papa Ioan Paul II la Bucuresti.

6) Din 2012 ardelenii au al treilea cardinal, Preafericitul Lucian Muresan, pariarhul Bisericii unite este in Senatul de la Roma, condus de papa Benedict XVI. In peroada interbelica ardelenii asteptau ca moldo-valahii sa se coaca, adica sa intaleaga rostul orientarii spre Roma. Rezultatul a fost insa pe dos, moldo-valahii i-au oprimat si interzis, cu autorul Moscovei, pe unitii ardeleni pana in anul 1989, iar de atunci nu s-a schimbat mai nimic. De aici sentimentul penibil de timp pierdut si de resemnare in tot estul.

7) Cu un patriarhat unit cu Roma si celalalt osciland intre a doua si a treia Roma, Constantinopol, Moscova, sau chiar a patra, Bucuresti exista si alternativa ca ortotocsii moldo-valahii sa se coaca sub obladuirea UE/NATO, sau in cel mai rau caz, impreuna cu grecii si bulgarii sa se elibereze de constrangerile, fara o comuniune cu Roma, de neinteles a codului canonic romano-catolic actualizat si modernizat, asa zisul acquis communautaire al UE, si sa formeze un Bloc Ortodox, de la Moscova la Muntenegro.

GHINIONUL DE A FI MOLDO-VALAH

intre evrei si unitii cu Roma

Dupa esecul presedintilor moldo-valah de a-i scoate pe romani din groapa milenara greco-pravoslavnica, se intrezaresc acuma alternativele unitilor Preafericitului Lucian Muresan, cardinal in Senatul de la Roma si evreilor prim-ministrulului Mihai Razvan Ungureanu, specialist in iudaism, care are sanse sa devina presedinte.

De trei secole vor unitii cu Roma din Ardeal sa treaca Carpatii si inpreuna cu fratii lor moldo-valahii sa formeze o mare natiune la nivelul tarilor civilizate de origine latina, Franta, Italia, Spania, dar se inpiedica la Bucuresti de curente greco-pravoslavnice si culturale, care pledeaza pentru o modernizare fara occidentalizare, fara Roma.

Dupa desfiintarea monopolului turco-fanariot a comertului exterior, evreii au reorientat economia moldo-valaha spre vest. Pana la ocupatia sovietica societatea romaneasca era foarte clar diferentiata. Dupa Stefan Zeletin, un orasul parazitar de patru milioane, cate unul de romanii occidentalizati, maghiari, germani si evrei, exploata 16 milioane de tarani analfabeti, prost hraniti in folosul lui si mai ales a metropolelor din occident.

La modernizarea Vechiului Regat, industrializarea Romanie, evreii au avut un rol de frunte, iar la demararea dictaturii de dezvoltare, ocupau mai toate posturile de comanda. Sub Ceausescu evreii au fost inlocuiti mai ales cu olteni, asa ca ei au emigrat in masa. Din 1989 democratizarea o incepe prim-ministrul Petre Roman, fiul lui Erno Neulander. Vezi: Zydokomuna, evreii si comunismul, cazul Romaniei de Iulian Apostu. Bucuresti 2011 si mai sus Evreii conduc lumea?

Proiectul de a ajungere din urma si depasi ocidentul prin dictatura de dezvoltare a esuat 1989, apoi sub Iliescu s-au mimat institutiile occidental, Constantinesc a avut curajul sa-l invite pe Fericitul papa Ioan Paul II, s-a speriat si n-a mai continuat, Basescu vede blocajul in care s-a ajuns si este in situatia de a alege intre unitii cu Roma si evrei pentru a coopera credibil, cat de cat cu occidentul.

Proiectul de modernizare a tarii, legatura cu vestul sub egida curentului cultural filio-occidental, favorizat de moldo-valahi, s-a dovedit insuficient, cel evreesc a avut succes dar de scura durata, cel al unitilor cu Roma, cel mai ambitios, n-a trecut inca Carpatii. In urmatoarea perioada de timp se vor limpezi apele si fiecare din experimentele de mai sus va fi reevaluat si luat in considerare atat in definirea noului interes national in Europa, cat si in strategia de urmat pentru atingerea lui.

Curentele culturale sunt de neinlocuit, la fel cum aportul evreiilor este foarte util, mai ales ca nu se stie finalul conflictului dintre capitalul protestanto-evreesc anglo-american si cel european, dominat de cel franco-german. In rezboaiele mondiale au invins primii. In conditii de pace cat va rezista Europa cu perfizii de greco-ortodocsii in coasta? Deja rezervele in euro a Bancilor Centrale nu mai sunt atat de dorite, ca inainte de criza.

Aceste considerente tactice nu pot inlocuii interesul tuturor romanilor de a face parte in mod autentic, organic, nu numai mimetic, din Europa. Asta presupune continuarea dialogului atat de promitator inceput de Ioan Paul II si articularea unor interese natioanle distincte de a altora, cat si mai ales lupta pentru afirmarea lor. Romanii pot taia nodul gordian. Ghinionul de a fi moldo-valah nu continua la infinit.



Punct de vedere contrar

1.Vrei prea mult atunci cand pui Patriarhia greco catolica cu cateva sute de mii de mireni (in cel mai bun caz) alaturi de Patriarhia ortodoxa cu milioane de mireni, care are si un pact cu Statul.

Realitatea ramane o stare obiectiva care nu poate fi interpretata cu mijloace subiective (simaptii, afinitati etc)

2.Langa Papa poate ajunge si un functionar, camarad sau partener. Hotarator este ce reprezinta el. Patriarhul ortodox reprezinta milioane de credinciosi. Imi cunosti aversiunea fata de ierarhiile bisericesti in general, fata decea orodoxa, in special. Dar, nu poti ignora o realitate pentruca nu-ti place. Sunt convins ca Vaticanul nu va risca milioanele pentru sutele de mii.

Prin aceasta nu contest valoarea morala si spirituala a cardinalului Muresan dar, pe ce se bazeaza aceasta umflare a rolului sau. Nu cumva d-ta inpingi inainte dorintele si preferintele personale?

3. Este probabil lipsa mea dar nu stiu cum si cand a dobandit cardinalul Muresan titlul de Patriarh. Poate doar perorativ adica in sens de Pater al Ierarhiei greco-romane.

4.Referitor la moldo-valahi, nu putem opera azi cu intelesuri din secolul 19. In afara de aceasta, eu nu am spus ca termenul este denigrator. Chiar de noblete fiind, el face o sciziune intre nobletea romanilor din diferite regiuni geografice. Aceasta esteproblema si vad ca o ocolesti.

Pentru mine este limpede:

a) UE este o incercare de inspiratie divina, pentruca elimina marile derapaje nationalistesi religioase, care au adus atatea razboaie dar si pentru caeuropenii au nevoie de un Stat puternic, care sa-i reprezinte intr-un proces de mondializare supus unor influientetot mai daunatoare si chiar anticrestine.

b) UE s-a bazat pe un program social exagerat pentruca, la inceput a fost necesar ca multimile sa fie cumparate cu o bunastare materiala, astfel incat sa ignore vocile care urlau despre suveranitate, indepemdenta, libertate. Eu am mancat, dimineata, la pranz si seara, vreme de zeci de ani acest terciotravitor. In final se pune intrebarea a cui suveranitate, independenta si libertate? A multimilor? Aiurea. Intodeauna de acestea vor beneficia in fapta numai dictatorii inclusiv cercurile lor apropiate si o patura privilegiata. Treptat, multimile isi vor pierde si dreptul de a urla in pustie.Vezi si situatia din Rusia.

c) Nu exista, pe termen lung, alta cale decat controlul veniturilor si a cheltuielilor atat la nivel de individ, cat si la nivel de stat sau Uniune de state. Exceptie fac doar cei care inseala restul lumii (americanii cu emisiunile de dolari, englezii cu speculatiile financiare) sau prin rapturi belicoase.

Sper ca Germania cu sprijinul catorva state europene (de exemplu Olanda, Danemarca ) vor fi capabile sa impuna aceasta regula de fier.

d) Chiar si fara abundenta se poate duce o plitica sociala. Mai degraba bogatia excesiva si cheltuielile necontrolate duc la inegalitati, coruptie, spolierea celor multi.

d) Din pacate locul Romaniei in acest proces de unire a europenilor este incert si nimeni nu ne poate ajuta direct sa scapam de propria prostie si hotie.

Eu raman optimist, desi sunt nevoit sa faca eforturi sustinute pentru a-mi alimenta optimismul.

Numai bine!

 

 

Repost 0
Published by viorel-roman-bremen
Kommentiere diesen Post
20. Juli 2013 6 20 /07 /Juli /2013 00:18

ION ANTONESCU ŞI EVREII – ÎNTRE ORIENT ŞI OCCIDENT

Războiul civil european 1914-1945 a cauzat 100 de milioane de victime. O tragedie şi pentru evreii. Adolf Hitler îi extermina. Ion Antonescu, aliat al Germaniei, e arestat, predat Moscovei şi executat. Ana Pauker şi evreii cominternişti conduc apoi ţara la comanda lui Stalin. După Revoluţia din 1989, în care evreii Silviu Brucan şi Petre Roman din nou conduc, Holocaustul e sacralizat şi cine-l pune la îndoială – şase milioane de victime -, e pasibil de închisoare în România şi alte zece ţări.

Elie Wiesel constată în „Raportul final al comisiei internaţionale pentru studierea Holocaustului din România”, p.388,: „Conştientă de responsabilitatea enormă care i-a fost încredinţată a decis să nu menţioneze o unică cifră concluzivă privind numărul evreilor ucişi… Cercetările viitoare vor stabili, să speram, numărul …” În „Regatul” lui Antonescu (1940-44) au pierit în Holocaust: după „Raportul Wiesel” 15.000 evrei, după Encyclopedia Judaica, 40.000; în România Mare „în graniţele din 1937”, după Wolfgang Benz, Dimensionen des Völkermodes, 211.00, după shoa.de 350.000.

Holocaustul în cifre: în Germania (în graniţele din 1937): în Encyclopedia Judaica 125.000 victime; în shoa.de şi Benz 165.000. În Austria: în Encyclopedia 65.000; în shoa.de 65.000; în Benz 65.000. În Polonia şi URSS: în Encyclopedia 4.565.000; în shoa.de 4.000.000; în Benz 4.900.000. În Franţa şi Belgia: în Encyclopedia 107.000; în shoa.de 103.500; în Benz 32.000. În Cehoslovacia: în Encyclopedia 277.000; în shoa.de 263.000; în Benz 142.000. În Ungaria: în Encyclopedia 402.000; în shoa.de 270.000; în Benz 502.000. În Albania: în shoa.de 100; în Benz 600.

După cum se vede mai sus, aruncarea în aer a graniţelor de criminalii Hitler şi Stalin a generat drame, care-l justifică pe Wiesel. După Ferdinand Otto Miksche în Das Ende der Gegenwart, München 1991, p.107: „In 1933 trăiau în Europa, fără URSS, 5,6 milioane evrei (American Jewish Conference, New York Times 11.01.1945). Din aceştia trebuie scăzut un milion, care au rămas în est după trasarea graniţei Molotov-Ribbentrop. Dacă după 22 iunie 1941 jumătate se retrag cu Armata Roşie, mai mult de cinci milioane de evreii nu erau în Europa. Dintre aceştia trăiau în ţări neutre: Gibraltar 868, Anglia 300.000, Portugalia 1.200, Spania 4.000, Suedia 6.653, Elveţia 17.973, Irlanda 3.686, Turcia, 78.730, total 413.110. (World Almanach 1942) Hitler dispunea de soarta a 4,5 milioane.

Din care se scad emigranţii … 1933-1945 au emigrat în Anglia 120.000, Suedia 23.000, Elveţia 60.000, Spania şi Portugalia 5.000, Canada 60.000, USA 450.000, America Centrală 75.000, America de Sud 225.000, Australia 15.000, China/Şanghai 35.000, India 25.000, Africa 45.000, Palestina 300.000, total circa 1,5 milioane. Pentru URSS nu există statistici, totuşi după New York Times din Polonia au emigrat în URSS 500.000 de evrei, unde exista din anul 1934 „Regiunea autonomă evreiasca”, Birobidjan (36.000 km2) … La declanşarea războiului trăiau în Europa – fără URSS – 1.559.660 evrei … Numărul victimelor poate fi astfel estimat între 1 şi 1,5 milioane evreii. Mai mult nu stăteau la „dispoziţia” lui Hitler… Oricum, chiar şi acest număr este mai mult decât suficient pentru a condamna un genocid.”

Condamnarea revizionismului şi sacralizarea Holocaustului sunt singurele soluţii pentru că date statistice există numai în vest, în est, de o parte şi alta a liniei de demarcaţie a sferelor de influenţă Hitler-Stalin, în Polonia şi URSS inclisiv Bucovina şi Basarabia unde trăiau milioane de evrei, statistica e nesigură şi pentru că sunt evrei 100% înregistraţi la sinagogă şi în comunităţi, dar şi evrei 50% sau convertiţi, care totuşi erau urmăriţi, chiar dacă erau creştini, atei sau comunişti. Cine-i evreu?

Antisemitismul ca şi colectivismul ortodoxo-comunist sunt prin definiţie forme atavice antioccidentale, aşa că România în UE, trebuie să depăşească ororile trecutului pentru a realiza un consens cu normele şi valorile civilizaţiei creştinilor occidentali. Între politică şi religie exista o interdependenţă, dar ambele au dinamici proprii, nu-s identice. Politic, românii sunt în Europa occidentală, din punct de vedere religios, în cea orientală. De aceea, după Rapoartele Wiesel şi Tismăneanu, Traian Băsescu, Preafericitul Teoctist şi Papa Benedict XVI trebuie să găsească o cale comună. De acest dialog va depinde soarta tuturor românilor, chiar dacă Mitropolia din Moldova este orientată, mai mult decât Patriarhia de la Bucureşti, spre Moscova.

Raportul Wiesel, 432 p., este un compedium: rădăcinile antisemitismului românesc; retragerea din Basarabia şi Bucovina şi consecinţele asupra relaţiilor interetnice; viaţa comunităţilor evreeşti în timpul lui Antonescu; români printre cei „Drepţi între popoare”; procesul criminalilor de război; distorsionarea, negarea şi minimalizarea Holocaustului în România; concluzii şi recomandări. E tratat şi calvarul ţiganilor, actualmente romi. Există o vastă literatură, memorille contemporanilor, Radu Lecca: Eu i-am salvat pe evreii din România, care trebuie studiată, chiar dacă statistică, documentaţia imensă, legislaţia şi sacralizarea Holocaustului par handicapuri insurmonabile, dar dictonul latin e valabil: face nedreptate şi cel care n-o condamnă / Injuriam ipse facias, ubi non vindices.

ANTISEMITISMUL, KARL MARX ŞI UNIREA CU ROMA

Comisiile Prezidenţiale conduse de Elie Wiesel şi Vladimir Tismăneanu, evreii din SUA, condamnă antisemitismul şi colectivismul moldo-valah, condiţii sine qua non ale apartenenţei lor la Europa. Înainte de război trăiau aproape un milion de evrei în România, astăzi au mai rămas zece mii, din care jumătate în Bucureşti. Antisemitismul e o formă de respingere a valorilor occidentale. Simultan românii angajează evreii ca intermediari, agenţi modernizatori.

Acesta strategie se blochează în antisemitismul religios şi de modernizare. Despoţia orientală ortodoxo-comunistă a fost implementată în R.P.R. mai ales de cominternişti evrei la comanda lui Stalin.

Discriminarea evreilor ca şi doctrina lui Karl Marx sunt deja în afara legii, aşa că s-a rescris Istoria României – „Rapoartele finale” ale Comisiilor Wiesel & Tismăneanu au peste 1.000 p. – din perspectiva convulsiilor unei ţări la periferia Europei, cu norme, valori şi o religie ortodoxă incompatibilă – de la Marea Schismă 1054 – cu civilizaţia occidentală, romano-catolică şi protestantă.

Dictatura de dezvoltare ortodoxo-comunistă a modernizat societatea românească, dar a „uitat” că are ca scop integrarea în civilizaţia condusă de creştinii occidentali şi nu o „alternativă” autocefală, izolată de lume. Catastrofă s-a accentuat cu scoaterea lui Dumnezeu din societate şi decuplarea muncii de salarizarea „la comun”.

După eşecul modernizării evreieşti (1829-1958), francmasone (1833-1948) şi ortodoxo-comuniste (1949-1989), tranziţia (1989-2006) are succes: România este în UE. Asta presupune recunoaşterea traumelor trecutului şi implementarea Acquis-ului comunitar, codul canonic romano-catolic modernizat, printr-un dialog cu Roma. Moldo-valahi, de o mie de ani în „lanţurile grele ale ortodoxiei greco-slave”, sunt tributari Moscovei, aşa că atât antisemitismul, cât şi dictatura ortodoxo-comunistă sunt sub influenţa panortodoxei şi panslavismului. Singura cale de a ieşi din această groapă istorică greco-slavă e revenirea la normele şi valorile occidentale, la Roma. 2006 s-a sarbatorit 1900 de ani de la integrarea Daciei în Imperiul Roman.

De reorientarea de la Moscova spre Roma, va depinde aderarea autentică la Europa, nu ca în România Mare (1920-1940), când o faţada prooccidentală ascundea toate racilele orientale, antisemitismul şi colectivismul. Numai integrarea ortodocşilor în lumea creştinilor occidentali garantează ieşirea din „somnul cel de moarte”, care a creat monştri în secolul trecut. Românii au o mare şansă începând cu anul 2007.

HOLOCAUSTUL SAU MAHOMED. CARE-I ADEVĂRUL?

Moses şi Hristos sunt profeţi şi în Coran, de aceea după scandalul caricaturilor profetului Mahomed de la Copenhaga, la Teheran s-a deschis o expoziţie de caricaturi numai despre holocaust. După versiunea persană încercarea de exterminare a evreilor de către Partidul Naţional Socialist al Muncitorilor Germani este o poveste şi chiar dacă ar fi adevărată, atunci nemţii şi nu musulmanii ar trebui să-i despăgubească. Nu palestinienii.

În paralel Partidul musulmanilor din Franţa – 10% din populaţie – cere ca memoria lui Mahomed să fie protejată de lege la fel ca holocaustul. Cine-l pune la îndoială şi este „negaţionist, revizionist” e condamnat în zece ţări la puşcărie (vezi cazul istoricului englez David Irvig), pe când memoria Profetului lui Alah nu-i încă protejată de lege în Europa. Filozoful evreu francez Andre Glücksmann respinge egalitatea dintre evrei şi musulmani pentru că holocaustul e un adevăr ştiinţific, pe când Mahomed, nu. Care-i adevărul?

1.) De la Mircea Eliade ştim că între sacru şi profan este o deosebire fundamentală încă din zori omenirii când miturile şi simbolurile religioase erau a tot prezente. Cu toate că nu au mai nimic de a face cu experienţele mistice de mai târziu, deja primele încercări religioase au format miturile, modele conservatoare de interpretare a cosmosului, care explicau lumea înconjurătoare fără a permite nici o înnoire a modelului mitic.

2.) Revoluţia monoteistă din Israel a depăşit dintr-o dată mitul prin absolutizarea chemării lui Dumnezeu prin profeţi. De atunci istoria, evenimentele nu se mai repetă la infinit, cum credeau anticii, ci şi sunt direcţionate spre Creatorul unic şi abstract, Judecătorul absolut. Vechiul Testament e completat de Hristos şi Noul Testament. A urmat Mahomed, Coranul.

3.) Simultan cu revoluţia monoteistă iudaico-creştină, raţionalitatea grecilor (Aristotel etc.) s-a perpetuat şi este celebrată mai ales de la Revoluţia Franceză până în vremea noastră. Oamenii de ştiinţa nu neagă existenţa şi importanţa religiei, ci o reduc la o ceremonie pur formală, politică, şi se pare că punctul lor de vedere este la început, are încă perspective.

În acest context nu-i de mirare că islamicii ajunşi în Europa / USA sunt şocaţi de răceala tehnico-ştiinţifică „fără Dumnezeu” şi sunt în stare, exasperaţi să se arunce şi în aer pentru Mahomed, un adevăr greu de înţeles şi mai ales de acceptat în lumea raţională apuseană unde mai ales secularizarea recentă a despărţit foarte clar credinţa religioasă de politic.

Complexul de superioritate religioasă, în contradicţie flagrantă cu mizeria socio-economică în care trăiesc de azi pe mâine peste un miliard de fideli a lui Alah şi Mahomed generează un complex de inferioritate insuportabilă faţă de civilizaţia iudaico-creştină. Aceste două complexe, care se bat cap în cap, nu pot fi suportate la infinit, nici cu mijloacele teroriste. Ceea ce trăim acum sunt durerile facerii lumii secularizate islamice. Ăsta-i adevărul.

MÜNCHEN ŞI ANTISEMITISMUL FARA EVREI

În oraşul München a anilor 20, Adolf Hitler (1889-1945) a iniţiat Mişcarea antisemită naţional-socialistă a muncitorilor germani. Dar la 5 sept. 1972, tocmai când nemţii vroiau să arate la Olimpiadă că au întrat în rând cu lumea palestinienii iau ca ostatici atleţii din Israel şi cer eliberarea teroriştilor Ulrike Meinhof, Andreas Baader şi a 236 de palestinieni. Apoi, în acţiune diletantă de eliberare, sunt ucişi toţi ostaticii evrei, majoritatea palestinienilor şi un poliţist neamţ. După şocul uciderii în Germania a evreilor cu nume cât se poate de germane, în Israel s-a luat decizia lichidării liderilor organizaţiei « Septembrie negru », o filială a Mişcării Fatah a lui Arafat. Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte!

Această acţiune secretă numită « Mânia lui Dumnezeu» este subiectul filmului «München» şi pentru că între timp a avut loc şi atacul din 11 sept. 2001 din USA, s-a iscat o controversă în legătură cu evreii şi teroriştii. Filmul evreului american S. Spielberg nemulţumeşte. Poate fi căutată şi astfel « calea dreaptă », cea mai mare valoare, după Talmud? Nu e nici o deosebire între cele două tabere semite? Palestinienii consideră filmul pro domo. Israelienii nu vor să fie trataţi cu aceiaşi unitate de măsură ca terorişti, cu toate că l-au luat ca ostatec / kidnapping pe Adolf Eichmann (1906-1962) în Buenos Aires, au ucis o duzină de palestinieni în Roma, Paris, Nicosia, Beirut (1992-1992) şi mai multe persoane inocente, «pierderile colaterale».

Un semn de egaliate între acţiunea şi reacţiunea din sept. 1972 şi 2001 e îndoielnicü. Evreii nu sunt singuri responsabili pentru « The Clash of Globalisation ». (vezi Samuel P. Huntington : Conflictul dintre culturi. 1996) În timpul discuţiilot privind etica evreilor răzbunători, în patria lui Hitler, nu departe de München e arestat David Irving pentru negarea Holocaustului. Încarcerarea cunoscutului istoric britanic este neobişnuită într-o societate democratică, care garantează libertatea cuvântului, chiar dacă lezează tabuuri. De aceea filmul « München » a atras atenţia asupra deţinutului din Austria şi e o ironie a soartei că evreii au cerut eliberarea din puşcărie a unui condamnat deja de un tribunal din Londra pentru « revizionism ».

Un martir antisemit al libertăţii de expresie în Europa unde există deja un antisemitism fără evrei, nu e oportun. Dar filmul răzbunării secrete a evreilor în mai multe ţări, ca şi arestarea istoricului britanic dau apă la moară celor care cred că evreii influenţează finanţele, politica mondială, perturbă pacea … Un mănunchi de aberaţii care nu se deosebesc prea mult de cele ale antisemiţilor anilor 20 din München.

BENEDICT XVI ŞI HOLOCAUSTUL

Alegerea surprinzătoare a unui Papă german, la 60 de ani de la ziua de naştere (20.4.) şi apoi sinuciderea criminalului Adolf Hitler – organizatorul Holocaustului -, atrage involuntar atenţia asupra destinului nemţilor şi evreilor.

Benedict XVI are misiunea de a depăşi traumele sec. XX, de a construii o Europa Unită, de a reface unitatea creştină şi mai ales prietenia unică, plină de mister dintre evrei şi nemţi, care au slujit Sfântul Imperiu, ca nimeni alţii, şi au contribuit la civilizarea lumii.

Evreii sunt poporul ales a lui Dumnezeu, iar nemţii al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană, care a durat o mie de ani, „Imperiul German” (II), 40 de ani, iar cel „naţional-socialist” (III), responsabil pentru uciderea evreilor, 12 ani.

Statutul de popoare alese duce fără îndoială la explozii de energie creativă, imperială şi justifică poziţia lor unică la Roma, dar generează, nu de rare ori, o aversiune reciprocă şi a altor neamuri împotriva lor.

Benedict XVI, cel mai mare filozof şi teolog contemporan, a ridicat ştacheta morală şi intelectuală la un asemenea nivel că şi nemţii au nevoie de timp până vor înţelege şi integra mesajul sau.

Protestanţii din „Land”-urile din est, traumatizaţi de ocupaţia rusă ortodoxo-comunistă, s-au refugiat în ateism, iar cei din nord sub presiunea anglo-americană în relativism, multiculturalitate şi cultul Holocaustului.

Muzeul Holocaustului din Washington, Berlin şi Bucureşti, sunt sanctuare unde se comemorează încercarea de exterminare a evreilor. Cultul Holocaustului are un canon iudaico-protestant, care nu cunoaşte iertarea păcatelor ca la creştini, iar pentru făptaşi şi urmaşi lor nu va exista iertare, în vecii vecilor.

Pentru a înţelege „cultul”, protejat de legislaţia multor ţări şi de curând şi de România, sunt necesare cunoştinţe privind “regulile” după care se “construieşte” religia şi autonomia ei în raport cu societatea.

Şi acest „cult” luptă pentru a câştiga adepţi, nu tolerează “revizionismul”, are o “inchiziţie” şi ca în orice credinţă, sensibilitatea fidelilor nu poate fi înţeleasă decât de cei uniţi de sacralizarea Holocaustului – izraeliţii, protestanţii şi mai nou ortodocşi moldo-valahi. Curând acest cult se va practica şi la Bucureşti, cu toate că tranziţia de la vechia izolare încă nu s-a încheiat. Românii nu sunt pregătiţi de a dialoga cu Roma şi a ieşi în lume.

Benedict XVI readuce în actualitate moştenirea şi misiune istorică comună a evreilor şi creştinilor, necesitatea dialogului şi redă mai ales protestanţilor nemţi şi ortodocşilor moldo-valahi, traumatizaţi de războaie mondiale pierdute, de suveranitatea limitată de după capitularea necondiţionată şi de lungi ocupaţii militare cu ideologii anticreştine, credinţa într-un viitor comun mai bun în Europa Unită, în noul Sfânt Imperiu Roman.

SECOLUL EVREILOR

Iuri Slezkine analizează în The Jewish Century, Princeton 2004, 438 p. rolul evreilor în revoluţia proletară din Rusia şi în dictatura de dezvoltare sovietică. Datele statistice sunt preluat şi din La anul, la Moscova! de Gabriele Freitag.

Autorul susţine că de când lumea şi pământul, exista o cultură ţărănească, tradiţională şi una urbană, dinamică, şcolită în mai multe limbi, din care fac parte prin excelenţă evreii. Aşa că-i firesc că la modernizarea, industrializarea societăţilor agrare în sec. 20 să-i găsim în prim plan, mai ales în estul Europei. Se repetă mereu numărul lor mare în conducerea bolşevicilor. Mai puţin cunoscut este contribuţia lor majoră la proiectul modernizator sovietic.

După revoluţia din 1917, evreii egali în drepturi cu ruşii sunt solicitaţi la înlocuirea aşa zişilor burgheji, care ori au fost forţaţi ori au emigrat în vest de bună voie. Oricum elita Ţarului nu ar fi făcut faţă planului comunist de industrializare forţată nici ca orientare, dar mai ales, ca număr.

Fără migraţia în masă din fostele raioane evreeşti (cum a fost şi Basarabia) în oraşele ruseşti, noua administraţie a sovietelor muncitorilor şi ţăranilor ar fi capotat. Asta nu pentru că toţi noii veniţi ar fi fost comunişti inveteraţi – numărul comuniştilor în rândul evreilor au fost mai tot timpul o minoritate –, ci pentru simplu motiv ca erau urbani, buni funcţionari, pregătiţi intelectual, în stare sa transpună în practică ceea ce dicta Moscova.

Evreii aveau toate atributele fostei elite, fără să fi fost, sau sa poată deveni burgheji intr-o societate fără clase sociale. Aşa că puterea sovietică i-a folosit intens în administraţia publică şi logistică, în armată şi securitate, în ştiinţă şi tehnică, în literatură şi artă.

După o formulare marxistă adaptă acestei tematicii, evreii erau armata intelectuală de rezervă a societăţi comuniste şi îi susţinea necondiţionat gloriosul proiectul de modernizare. Evreii nu sunt primii în această misiune.

În secolele trecute o elită germană şi ea tot o armata intelectuală de rezervă a Ţarului era angajată cu arme şi bagaje în modernizarea Imperiului Rus, mai ales după Petru cel Mare. Germanii, numiţi şi mameluci imperiali, erau la vremea lor implicaţi în proiectul modernizator ţarist, cam cum erau evreii sub sovietici.

Asemănarea dintre Rusia şi România, cu acelaşi deficit cronic în modernizarea societăţii faţă de occident, bate la ochi. Cele mai mari tari ortodoxe s-au folosit în trecut de militari germani şi mai nou de intelectuali evrei pentru a ajunge în rând cu lumea, cu occidentul. Despre rolul lor în modernizarea Vechiului Regat, RPR şi RSR s-a scris puţin, pentru ca rolul germanilor e umbrit încă de pierderea războaielor mondiale, iar cel a evreilor, după ce a fost pus la index de cenzura proletară, este contaminat mai nou de accente ortodoxe, tradiţionale antisemite. în ciuda tuturora, această carte este un model şi pentru un studiu la români a secolului evreilor.

EVREII ŞI ROMÂNII

PSD şi PRM sfătuiţi de evrei din USA şi Israel pierd alegerile (2000). E. Wiesel, marele preot cu premiul Nobel al cultului Holocaustului, îi înapoiază lui Iliescu cea mai mare decoraţie a românilor, şi ca şi cartea cu Vladimir Tismăneanu, fiul unui ilegalist evreu kominternist, dăunează fracţiunii „albastre” promoscovite. În schimb, preşedintele Traian Băsescu şi aliaţa „portocalie” eliberată de balastul evreilor lui Petre Roman, recâştigă încrederea mulţimii în DA, „dreptate şi adevăr”. Concluzia că românii sunt antisemiţi este nedreaptă, chiar dacă cele de mai sus ar proba o astfel de ipoteză.

Confuzia şi convulsiile politice de la Bucureşti sunt cauzate de capitularea necondiţionată, de ocupaţia militara sovietică (1944-1958) cu consilieri evrei şi de dictatura ortodoxo-comunistă, care au mascat jumătate de secol orientarea politico-religioasă spre Moscova.

In spatele Cortinei de Fier şi a doctrinei marxiste, ortodoxia a distrus capetele de pod spre vest din România şi Moldova – Biserica Unită cu Roma, Romano-Catolică şi Templele protestante -, după care evreii, ambasadorul Silviu Brucan, rabinul Moses Rosen etc. au avut misiunea de a menţine legătura cu apusul.

Aici intervine duplicitatea moldo-valahă, care refuză să ia act de incompatibilitatea dintre ortodocşi şi occidentali, de alianţa ortodoxie-comunism, de rolul evreiilor şi işi fură astfel singură căciula.

Vizita papei Ioan Paul II la Bucureşti şi oferta generoasă a unui dialog sincer şi deschis cu Roma e subminată în continuare de tehocraţi, care speră într-o integrarea europeană „fără Dumnezeu”. în acest context proiectul scoaterii moldo-valahilor din groapa izolării ortodoxe şi integrarea lor în Europa este în pericol de a reedita drama României Mari, care a mizat pe evrei şi a refuzat refacerea unitatii creştine europene.

Crescut în ambianţa ideologică a României Mari iată ce remarcă fiul de popa Emil Cioran în Caiete II, Buc. 2001, p.28: „Românii. în contact cu noi totul a devenit frivol, până şi evreii noştri. I-am sterilizat, i-am făcut să-şi piardă geniul, mai ales geniul religios. Nu avem rabini miraculoşi, nu avem hasidism. Scepticismul visceral al neamului nostru le-a fost fatal. Şederea printre noi le-a fost mai nefastă decât o asimilare. I-am făcut aproape la fel de superficiali ca noi; încă puţin, şi i-am fi asimilat pe deplin.”

Misiunea evreilor de a-i scoate în lume pe moldo-valahi e ambivalentă. Dacă unele acţiuni comune reuşesc, pentru ortodocşi este justificarea politicii lor cu dragomani evrei, sau „merge şi aşa”, dacă însă eşuiază ca România Mare 1920-1940, sau tranziţia 1990-2007, evreii sunt de vina. Ei conduc lumea!

Antisemitismul la români e o forma a antioccidentalismului ortodox, care va fi depăşit numai printr-o integrare religioasă cu Roma. În caz contrar, revine binecunoscutul Despot oriental şi izolarea cu mizeria strămoşească şi intermediari evrei. O luăm de la început: revoluţie, tranziţie, despot, revoluţie ş.a.m.d.

FARA EVREI, N-AR FI TERORISTI?

Israelul este cel mai mare pericol pentru pacea mondiala, evreii santajeaza, profita de situatia lor de victime ale celui de al doilea razboi mondial, au o prea mare influenta în lume etc. constata recent un sondaj de opinie al Uniunii Europene. Antisemitismul, pina acum raspindit mai ales în lumea araba, asa zisa Lumea a treia, Africa revine în Europa?

Dupa 11 septembrie 2001, cind a fost în pericol Casa Alba, atacat Pentagonul din Washington şi darimate Twin Towers din New York de catre teroristii islamici, dar mai ales dupa razboiul din Afganistan şi Irak, antiamericanismul şi antisemitismului sunt la ordinea zilei în UE. Parlametul german se pronunta inpotriva antisemitismului, premierul francez creaza o comisie, care analizeaza şi ia masuri de combatere a antisemitismului etc.

Israelul a cistigat razboaiele inpotriva arabilor, dar a pierdut razboiul mediatic – nimbul imaculat al victimei – dupa scriitorul evreul Leon de Winter. Numarul de carti, articole etc., care demonstreza ca CIA / Mossadul sunt inplicate în atacurile de la 11 septembrie e în crestere. Influenta neoconservativilor evreii Richerd Perle, Paul Wolfowitz etc. în administratia Bush e prezentata ca servind interese evreesti etc. Daca n-ar fi evreii, n-ar exista terorismul international? Cam asta cred antisemitii. Realitatea e alta.

Imperiul Roman, civilizatia crestina euro-atlantica, are de facut fata de milenii disperarii de la periferie, barbare şi actelor lor iresponsabile, inumane. Azi un miliard din Lumea întîia – evreii putini, dar prin Testamentul Vechi şi traditie apartin civilizatiei latine, occidentale – se confrunta cu miliarde de sclavi ai pacatelor (din perspectiva crestina), din Lume a treia, eufemistic zis în curs de dezvoltare, de fapt subdezvoltata.

Decalajul social-economic dintre Lumile intîia şi a treia, dintre eternul Imperiu Roman şi barbari, creste, iar explozia demografica a celor dezmosteniti de soarta face situatia lor insuportabila, explosiva, la un pas de acte eroice. şi tot asa cum romanii se confruntau cu raidurile lor de jaf barbare şi si-au creat un Limes protector, tot asa azi Lumea întîia judeo-crestina se confrunta cu terorismului.

In antichitate mai toate neamurile considerau insuportabile conditiile în care traiau la periferie, în afara Imperiului Roman. şi daca nu erau acceptati, sprijiniti şi indrumati de Roma, se razbunau salbatic ca vandalii etc. Apoi au navalit, pustiit Sfintul Imperiu Roman, ungurii, tatarii, turcii. Acuma vin disperatii lumii islamice, care nu vad alta iesire din mizerie, decit în atacul Lumii intii, care-i neglijeaza sau îi mentine la periferie. Dupa ce vor fi pacificati arabii, vor veni desigur altii şi altii din eterna asa zisa lume barbara, Lume a treia, care în viitor va fi şi mai numeroasa şi mai lipsita de mijloace de subsistenta. şi mai agresiva?

Imperialismul, globalizarea polarizeaza bunastarea în lume, erodeaza autoritatea statelor şi scapa de sub control nemultumirea explosiva a barbarilor, care aspira spre un nivel de trai decent şi cauta prin orice mijloc sa ajunga în Lumea inti. Aceasta stare de lucruri genereaza acte disperate, terorism. Cum reactioneaza Imperiul la amenintarile fara de sfirsit? Limes-ul protector nu este suficient.

O actiune directa în lumea celor fara perspectiva zilei de mîine e la fel de necesara ca şi acceptarea terorismului ca ceva quasi normal. Vechi de doua milenii. Nici incriminarea evreilor ca tapi ispasitori, nu e noua. Antisemitismul e apanajul celor dezavantajati chiar şi în Imperiu. Cei lipsiti de mijloace şi perspective de viitor sunt usor de convins de teoria conspiratiei, veche de cind lumea. Ambele sunt piste false, inpiedica cunoasterea obiectiva şi implicit combaterea terorismului.

In era globalizarii organizarea unui sistem de aparare a occidentului e inca în fasa. Actiunile din Afganistan şi Irak sunt exagerari. Pe viitor servicii secrete, politisti vor supraveghea şi combate mai eficient organizatiile teroriste şi excesele lor. Actiunile spectaculoase a disperatilor de la periferie nu vor mai avea presa de azi. Opinia publica se va obisnuii cu actele lor de (auto)distrugere, tot asa cum s-a obisnuit cu uraganele, cutremurele, epidemiile, SIDA etc. Nimic nou sub soare.

HOLOCAUSTUL ÎN GERMANIA ŞI ROMANIA

Germania lui Adolf Hitler, Partidul National Socialist al Muncitorilor din Germania poarta pe constiinta moartea a 20 de milioane, dintre care o treime evrei. Intrucit pentru acestia din urmau se planuise o exterminare totala, nu ca pentru slavii de exemplu, se foloseste termenul exclusiv de Holocaust. Chiar daca americanii au exterminat un continent intreg sau Uniunea Sovietica a lui Iosil Visarionovici Stalin şi Partidul Comunist au omorit incomparabil mai mai multi oameni, Holocaustul ramine singular şi un privilegiu judaico-german.

Comunistii ca şi nationalsocialistii, si-au confectionat o religie paralela crestinismului în numele careia primii au incercat sa-i extermine pe evrei şi sa cucereasca lumea, iar ceilalti dusmanii de clasa şi deasemenea sa fericeasca intrega lume. Incercarii nereusite ale globalizarii şi cu toate ca au multe asemanari, o contabilitate şi comparatie mai ales intre numarul victimelor fascistilor şi comunistilor, cum s-a facut recent în Franta, este inadmisibila în Germania.

Daca incrincenarea dintre crestinii orientali şi cei occidentali, dintre slavi şi germani s-a aplanat. Papa Ioan Paul al II este de origine slava şi pastoreste de doua decenii jumatate din populatia germana. Daca dupa renutarea pravoslavnicilor la comunism s-a ajuns chiar la un dialog de apropiere intre est şi vest, în schimb relatii dintre protestantii germanii şi isaeliti s-a transformat intr-un nou cult: Holocaustul.

Auschwitzul din Polonia, Yad Vashemul din Ierusalim, Muzeul Holocaustului din Washington, viitorul Monument al Holocaustuli din Berlin au devenit locuri sacre und la data cind auf fost distruse sinagogile toate din Germania, asa zisa noaptea de cristal imperiala, la diverse vizite protocolare, de stat etc. se comemoreaza uciderea celor 5-6 milioane de evrei de catre nazisti.

Acest cult nu cunoaste mintuirea, iertarea pacatelor, institutie comuna atit pravoslavnicilor cit şi occidentalilor şi are deja un ritual de sorgine judoico-protestanta foarte strict, neindurator. în acest cadru rigid nu exista scapare nici pentru victime, nici pentru faptasi, iar pentru acestia din urma şi pentru urmasi lor nu va exista nici mila nici iertare, în vecii vecilor.

Pentru a intelege acest fenomen este obligatorie, cel putin lectura lucrarilor introductive ale lui Mircea Eliade şi Claude Lévi-Stauss privind religiile. Ambii evidentiaza şi valorifica „regulile“ dupa care se „construieste“ religia şi subliniaza autonomia ei în raport cu societatea.

Acest cult, ca toate de altfel, lupta cu toate mijloacele pentru a-si pastra pozitiile şi a cistiga noi aderenti şi mai ales nu tolereaza inovatii, erezii. şi ca în orice chestiune de credinta, lumea interioara, sensibilitatea fidelilor nu poate fi inteleasa probablil în mod autentic decit de cei uniti pe veci în acelasi crez.

Problema actuala a Holocaustului este insa ca s-a format de-a lungul a jumatate de secol nolens, volens deja o instanta difuza quasi anonima, care controleaza normele, condamna ereticii, pe cei care confunda sau nu respecta suficient departajarea dintre sacru şi profan, ierarhie etc. Dr. Jennnger, presedintele Parlamentului german a incercat intr-un discurs sa interpreteze, sa se puna în situatia celor în urma cu 60 de ani, şi pe nesimtite a perdut din vedere tipicul. Rezultatul a fost, avansarea ca ambasador în strainatate şi disparitia din viata politica din Germania.

Protestantii germani s-au rupt de Sfintul Imperiu, de Roma în secolul 16, mai ales pentru a se elibera de ierarhia latina. De aceea ei sunt astazi iritati de reaparitia unei noi instante, ierarhie universale adica quasi catolice, care le perturba transcendenta indivituala promisa de Martin Luther. Exista intr-adevar o nou instanta intre protestantul german şi Dumnezeu? Daca da, unde-i, de ce-i nevoie de ea şi mai ales din cine-i formata? Pentru ca Roma, în conceptia protestanta sau iudaica, nu mai poate fi.

Iata citeva intrebari care-i preocupa pe toti germani, mai ales dupa ce anul trecut un descendent a unui evreu din România, Goldhagen a demonstrat din nou şi cit se poate de convingator ca toti crestini, mai ales germani protestanti sunt antisemiti şi dupa ce scriitorul Martin Walsen a marturisit recent intr-un discurs ca nu mai agreeaza revederea la televizor a ororile fascistilor din timpul razboilui. Imediat presedintele comunitatii evreesti germane Ignaz Bubuis a protestat vehement în numele Holcaustului, iar popularul ex-presedinte federal Richard von Weitzecker se teme deja ca „s-a depasit masura“.

Exista deci un prag al unei vine colective perpetue, care nu este permis a fi depasit, şi o noua quasi instanta intre constiinta protestant şi Dumnezeu. Ne aflam din nou în fara unui conflict religios sau aceasta este inceputul reconcilierii, a revenirii tuturor germanilor la Roma? Evreii din generatia nou din Germania cer ca Bubis, presedintele comunitatii sa-si dea demisia, iar tinerii germani nu prea cred ca şi ei sunt vinovati direct de Holocaust.

Deosebirile dintre protestantismului germanic şi Biserica romano-catolica sunt greu de perceput pentru omul de rind din Uniunea Europeana, mai ales ca aceasta se bazeaza pe „achizitiile comunitare“ crestine bimilenare garantate de Patriarhul Occientului, de Papa. Este desigur numai o chestiune de timp pina cind Luther va devenii istorie. De aceasta sunt constienti atit evreii cit şi protestantii, fara ca, constatare sa-i linisteasa. Este Holocaustul o ultima piatra de incercare pe drumul care-i readuce pe toti europenii inevitabil, mai ales pe cei din Uniunea Europeana, la autoritatea Romei? Vor venii şi evreii pe acest drum?

Comunitatea evreeasca germana cu sensibilitatea rezultata din traumatizarea trecutului simte ca ritualizarea Holocaustul are tendinta de a fi integrat pe nesimtite în constiinta universala, ca monumentul din centrul Berlinului poate devenii numai un loc turistic. De aceea ea se opune acestor tendinte, fara a oferii insa o alternativa la depasirea impasului generat de pacatul colectiv vesnic. Mai ales ca noul cancelar federal Gerhard Schröder vrea sa refaca capitala la Berlinul în „cea mai buna traditie germana“ şi unde la imensul monument al Holocaustului „oamenii sa mearga cu placere“.

Si în tranzitia de la români s-a incearcat de catre fostul rabin-sef Moses Rosen implementarea cultului Holocaustului, dar cu rezultate slabe chiar şi sub presedintele Ion Iliescu. Actualul presedintele şi rabin sunt şi mai modesti în acest sens. Incercarea de a interzice „România Mare“ sub Iliescu şi Constantinescu, pe motiv ca incalca tipicul Holocaustului a esuat de nenumarate ori. Cu aceata ocazie popularitatea Partidului evreilor (PD) a scazut sub cea a Partidului România Mare.

Este greu sa-i convingi pe români, fara o armata de ocupatie, ca ei au avut mentalitatea, logistaica şi energia criminala de a extermina, cind ei insisi au fost prizonieri ai razboiului, din care au iesit mutilati şi fara drepturi, iar azi cersesc un ajutor FMI şi redescopera energia stramoseasca de a supravietui de pe o zi pe alta. Românii din ambele state, de o parte şi de alta a Prutului, nu cred nici ca eroul lor national, maresalul Ion Antonescu a ucis 400.000 de evrei, ca intre dreptcredinciosi şi Dumnezeu altarul poate fi inlocuita de o alta instanta, ca nu exista mintuire, iertarea pacatelor aproapelui etc.

Pe de alta parte ei sunt mindrii de Nicolae Steinhard, evreu decedat ca monah româno-ortodox şi fac tot posibilul pentru a promova elementul, Partidul evreesc (PD) ca punte de legatura mai ales cu viata politica, economica şi stiintifica occidentala. O scurta retrospectiva este necesara.

La inceputul secolului trecut, dupa emanciparea Tarii Romnesti şi Moldovei de monopolul politic fanariot şi de cel al comertului exterior de catre Inalta Poarta, evreii au modernizat şi orientat economia principatelor spre vest. La Congresul de la Berlin cestiunea evreeasca a devenit deja piatra de incercare la obtinerea independetei de stat. în perioada interbelica aproape un milion de everii si-au continuat opera inceputa în urma cu un secol. în al doilea razboi mondial desfiintarea statul român ca lichidarea evreimii au atirnat doar de un fir de par.

In 1945 evreii din granitele României fara Transilvania de Nord, Basarabia, Bucovina şi Cadrilaterul au fost mai numerosi decit în 1940. Caz unic în Europa, care face Holocaustul românesc putin credibil. Sub ocupatia sovietica, din nou evreii s-au pus cu arme şi bagaje în slujba dictaturii de dezvoltare, a modernizarii românesti, au fost poate chiar elementullui determinant pina la venirea lui Ceausescu. Ei au contribuit la eliminarea influentele nefaste ale „orasului parazitar“ interbelic iar la Revolutia din 1989, din nou în misiune moscovita şi vestica au fost la cârma Frontului Salvarii Nationale şi au deschis larg granitele capitalismului fara frontiere etc. Evreii Silviu Brucan, Petre Roman şi Teodor Brates din FSN au participat direct la lichidarea sotilor Ceausescu.

Acesta istorie ii impiedica pe români sa se apropie cu increderea de Holocaust, sau sa simta o responsabilitate colectiva fata de evrei, asa cum este cazul la asa zisii aliatii lor, mai mult de nevoie decit de voie, din cel de al doilea razboi mondial. în afara de faptul ca dreptcredinciosii nu pot intelege şi interioriza un cult fara mintuire, char daca decenii de-a rindul ateismul comunist le-a fost în mod dictat ca religie de stat.

In trecut, insasi abordarea acestui subiect ar fi fost considerat ca ceva obscurantist, atitatoar la ura de rasa etc., iar astazi în Germania traumatizata de doua razboaie şi un Holocaust, poate ca este intr-adevar oamnii s-au saturat sa mai vada sau auda de ororile nazistilor. Insasi folosirea notiunilor de religie, cult, ca sistem orientativ definitoriu, şi de evreu, ca etnie şi apartenenta religioasa, ar fi fost eliminate, intru-cit faceau parte din tabuurile comuniste. Sechele ale acestei mentalitatii practicata jumatate de secol sunt inca prezente. Poate şi de aceea este necesar un discurs obiectiv în problema Holocaustului, dupa cum ne semnaleaza în primul numar „Noua Revista Româna“, care apare la Bucuresti.

Cine i-au ucis pe cei 400.000 de evreii din fosta România Mare? Hitleristii, Maghiarii care au ocupata Trasilvania de Nord sau românii? Antonescu ca aliat a lui Hitler este la fel de criminal? Trebuie de aceea şi România de azi sa se alieza jertfei germane pe altarul Holocaustului? Este necesar în contactul românilor cu occidentalii şi cu germanii protestanti în special de practicarea ritualelor Holocaustului?

Refuzul, ca şi acela de a retroceda 400.000 de proprietatii evreesti poate fi inlocuit prin promovarea Partidului evreesc (PD) sau prin trimiterea de salahori la reconstructia Templului din Israel? Holocaustul ii va apropia pe româno-ortodocsi de romano-catolicii, de greco-catolici, România şi Moldova de Roma, sau va duce mai degraba la refacerea axei ortodoxo-protestante, refractara occidentului? Se vor reface vechiile structuri bizantino-ortodoxe cu intermediari evreii, în straie noi? Este posibila integrarea în structurile euro-atlantice, relansarea economica şi participarea la globalizare pe aceasta baza? Iata numai citeva din intrebarile care asteapata raspuns.

Germania reunificata, ancorata puternic în structurile euro-atlantice priveste Holocaustul cu din ce în ce mai mare detasare sau nu prea mai vrea sa-l vada, ca Walser. Generatiei actuale, majoritatea celor care traiesc astazi s-au nascuti dupa razboi, ii este din ce în ce mai dificil sa se creada responsabila pentru faradelegile generartiei anilor 30. în afara de asta marca german va dipare ca şi contururile tarii, în Uniunea Europeana. Este vorba atit de contururi geografice cit şi de cele economice şi social-culturale.

In România şi Moldova nu stie inca daca se vor reunifica şi unde se vor integra impreuna sau separat. Politicienii declama din 1989 „spre vest“, în timp ce conducartorii spirituali, dupa au ajuns la masa tratativelor şi asta numai sub presiunea apropiatei vizite a Papei Iona Paul II. Ortodocsii şi cei uniti cu Roma cauta astfel o perspectiva comuna natiunii. Pina aceasta nu va fi definita, practicata în mod credibil şi conducatorii nu se vor pune deacord – „spre occident“ ca declaratiile festive ale presedintilor liescu şi Constantinescu, sau „spre orient“ cum statornic predica Preafericitul Parinte Patriarh Teoctist – se va bate pasul pe loc. Exista insa riscul ca cei care vin prea tirziu, sa fi pedepsiti de istorie, remarca Gorbaciov, initiatorul dialogului dintre este şi vest.

Holocaustul şi comunismul şi i-a ajutat pe germani sa inteleaga ca acestea au fost cai gresite, ca nu exista alta sansa decit reunificarea şi integrarea lor în structurile europene decise la Roma în 1956. Astazi ei comemoreaza Holocaustul şi perioada de ocupatie comunista ca parte a unui trecut intunescat, care i-a ajutat sa ajunga unde sunt astazi, din nou o putere economica intr-o mare Uniune Europeana.

Românii nu s-au angajat în Holocaust şi comunismul le-a fost impus. De aceea pentru ei este mai dificil sa accepte ca holocaustul şi comunismul nu pot inlocui nici crestinismul, nici imperativul unificarii nationale şi în nicu un caz cel al refacerii unitatii spirituale cu Roma.

ANTISEMITISM ORTODOX

Articolul meu „Geopolitica ortodoxa“ (România Mare, 9.10.-6.11.98) este perceput de William Totok la Berlin ca antioccidental şi antisemit (taz, 27.10.98), iar de Nicolae Manole la Bucuresti ca antiortodox (România Mare, 6.11.98). „Radio Europa Libera“, „România libera“ vorbesc de „un caz“. O mare cinste pentru autor sau un semn de confuzie şi deruta în tranzitia est europeana?

Evreii Evgenii Primakov, prim-ministrul Rusiei şi Petre Roman, presedintele Senatului României asced spre Imparatie, spre Despotie, semnului lui Dumnezeu pe pamint pentru oi, iar patriarhii Alexei şi Teoctist pastoresc o turma în deruta. Impinsi în fata, vor fi evreii incoronati sau vor plati din nou numai oalele sparte la Revolutie? Oricum efortului lor de a monopoliza şi discursul modernizarii estului pravoslavnic ca şi reactia bastinasilor devine agresiv.

Evreii sunt vinovati de dezastrul din Rusia, „sug singele bastinasilor“ şi ar trebuii marginalizati din functii publice, declara deputatul Albert Makasov, membru al CC al PC Rus. Senatorul Corneliu Vadim Todor vrea sa continue modernizarea „prin noi insine“ şi nu are complexe. Este suficient pentru ai garanta toate injuriile partidei filoocidentale, dar şi o ascesnsiune politica sigura.

Sub tarii Moscovei sau domnitorii Bucurestiului modernizarea era o consecinta a presiunilor occidentale şi un domeniu de activitate al evreilor. La incercarea disperata de industrializare comunista, ca şi în efortul de a intra în rind cu lumea dupa ´89, rolul evreilor este cu totul remarcabil. Asta explica atit complexul de inferioritate fata de occident cit şi antisemitismul ortodox.

Occidentalii nu se amesteca în mod direct în afacerile interne ale Europei rasaritene. Ei constata insa pragmatic ca rusii au o datorie de 200, românii de 10 miliarde de $ US şi ca economia da inapoi. Rusia nu-si plateste datoriile în $, iar 1999 va fi decisiv pentru românii. în eventualitatea ca bancile vor sechestra bunurile Rusiei şi României din Occident, aceste tari vor fi obligate sa se solidarizeze ca în vremea „Lagarului comunisto-ortodox“? Se va reface cortina de fier? Se va redeschide prapastia dintre cele doua lumi crestine?

Românii au o sansa reala sa-l intimpine pe Papa Ioan Paul II. la ei acasa şi sa inceapa astfel dialogul sincer şi deschis cu Roma. Apropierea dintre ortodocsii şi cei uniti cu Roma este deja de bun augur. în caz contrar, izolarea şi reintegrarea în spatiul condus de Moscova va fi inevitabila. Complexul de inferioritate materiala, ca şi rolul modernizator al evreilor, se bazeaza pe incompatibilitatea ortodoxa cu globalizarea normelor capitalismului modern.

Presedintii Boris Jelzin şi Emil Constantinescu sunt filooccidentali etc. Dar cu un venit al omului de rind de citiva $ pe zi democratia este o farsa. Cit va dura mimetismul actual în care nu mai crede nimeni? Ielzin este suferind. Constantinescu nu si-a onorat „Contractul cu România“ iar „integrarea euro-atlantica şi relansarea economica“ sunt din nou forme fara fond. Va a avea loc curind o noua „Schimbare la fata“? Sau ne reintoarcem la subdezvoltare, la stramoseasca mizerie materiala şi la evreii modernizatori şi tapii ispasitori?

HOLOCAUSTUL ŞI VIITORUL ROMÂNILOR

Umilintele şi violarea adevarului practicate dupa Revolutia din 1989 nu se deosebesc prea mult de persecutiile şi reeducarea sovietica dupa ocuparea tari în 1944, poate şi pentru ca e facuta de urmasii celor promovati de Stalin, fara a pomenii de vremurile în care ortodocsi din Transilvania erau numai “tolerati” fara nici un drept, iar cei moldo-valahi la cheremul turco-fanariotilor şi rusilor.

Dezorientarea românilor în fata holocaustului şi pretentiilor evreilor, care-i acuza a fi ucis 400.000 din rîndul lor, e totusi noua, paralizanta. Nu pentru ca nu-i adevarat, ci pentru faptul ca ortodocsii în general şi cei moldo-valahi în special cred ca evreii conduc lumea, finantele ei şi numai prin evrei pot fi ei “integati în occident”.

Faptul ca Ion Antonescu nu i-a extradat lui Adolf Hitler sa-i ucida, ca i-a ajutat cît a putut, chiar şi pe cei din Ungaria, apoi le-a facilitat transportul prin Constanta spre Tara Sfinta, ca în 1945 erau mai multi evrei în România decit în 1940, nu mai are importanta. Nici ca Germania a preluat în întregime responsabilitatea morala şi materiala a holocaustului, a încercarii de exterminare a evreilor, chiar şi a celor 400.000 din Transilvania şi Basarabia.

Cum sa-i ajute românii pe evreii ajunsi în razboi sub control militar maghiar în Transilvania şi german în Basarabia? Intrebarea nu e “politic corecta”. Sacralizarea holocaustul – cine nu crede în Holocaust e pasibil în România de puscarie, cine nu crede în Dumnezeu, e liber (!) – face ca şi întrebarile neconforme cu doctrina oficiala sa fie ab ovo “antisemite”. La fel de lipsite de sens ca punerea la indoiala a Invierii Domnului la crestini. Discutie absurda.

Totusi evreii sunt utili a da o bruma de credibilitate ortodocsilor în vest. Asa ca Israelul, grupul de presiune evreesc neoconservativ de la Washington sunt intermediarii pe care se bazeaza politica duplicitara moldo-valaha în apus. Nu numai pentru ca au în mina NATO prin Wolfowitz, finantele lumii prin Greenspan, politica externa prin Kissinger etc., cum cred adeptii teoriei conspiratiei iudaice universale, ci pentru ca românii au în fata situatia disperata din Moldova sub control pravoslavnic şi a lor proprie. Iar de la vizita papei Ioan Paul II la Bucuresti (1999) exista intr-adevar alternativa depasirii izolarii, subdezvoltarii şi a blocajului milenar ortodoxo-occidental. Numai dialogul deschis şi sincer cu Roma garanteaza integrarea autentica, de durata a românilor în “Europa”.

Presedintele Ion Iliescu şi guvernele sale sunt pentru o integrare în occident, nu numai de parada, ci şi pentru ca altfel le-ar taia UE ajutorul de 600.000 euro/an şi i-ar izola. Pe de alta parte reorientarii spre Roma i se opun rusi, ucraineni, sîrbi şi maghiari, care n-au acceptat niciodata emanciparea moldo-valahilor fara controlul lor. Indiferent de ce, e evident ca oferta generoasa a papei Ioan Paul II depaseste orizontul generatiei ortodoxo-comunista în prezent la cîrma României şi Moldovei, prizoniera obedientei moscovite, chiar daca si-a pus o masca “europeana”, (social)democrata.

Demonizarea lui Antonescu, sacralizarea holocaustului şi folosirea “calului troian” evreesc pentru a întra pe furis în cetatea occidentala, îi înping pe româno-ortodocsi încet dar singur într-o fundatura morala şi materiala. Nu evreii sunt de vina – cum sustin mereu toti antisemitii şi adeptii conspiratiei universale iudaice – de izolarea şi blocarea dialogului cu Roma, de lipsa de viitor a românilor.

NOI DESPAGUBIRI DE RAZBOI EVREILOR?

Românii pierd razboiul ca vasali ai Imperiului German şi devin supusii Moscovei dupa 23 august 1944. Ion Antonescu este ucis, statul rupt în doua, la Bucuresti ajung la conducere comunistii evreii şi soldati rusi ocupa tara pîna în 1958. Armata XIV-a ruseasca e înca pe pozitii în Moldova. Românii platesc cu vîrf şi îndesat atît rusilor cît şi evreilor tot felul de reparatii. Asa ca noile despagubiri de razboi – între sase şi noua miliarde $ US – pe care le cer acum evreii de la români i-au alertat pe presedintii Ion Iliescu şi Vladimir Voronin.

Germanii au fost condamnati la procesul de la Nürnberg pentru holocaust. Evreii români, fara cei din Ardeal şi Basarabia ajunsi sub administratie maghiara şi germana, au supravietuit. Pentru contemporani era evident ca întelegerea Hitler-Stalin, Diktatul de la Viena, alianta cu Hitler erau înpotriva vointei şi intereselor moldo-valahilor. Mai mult decit atit, Antonescu i-a salvat pe evrei, nu i-au ucis sau extradat lui Hitler, asa ca românii n-au fost acuzati al Nürnberg.

Nici cei pusi de Stalin sa conduca la Bucuresti, Ana Pauker, Leonte Rautu, Valter Roman, Silviu Brucan etc., mai ales acad. Mihai Roller în oficiala “Istoria R.P.R.” nu reclama ucidererea evreilor de catre români. Memoria contemporanilor era vie şi la inplementarea comunismului, sute de mii de evreii erau în functii de decizie, vizibil privilegiati, şi ca o forma de recompensa pentru persecutiile din timpul razboiului mondial a aliatilor rusilor înpotriva nemtilor şi românilor.

In marea opera a supravietuitorilor, “Encyclopaedia Judaica” de 20 vol., Jerusalim 1971, se precizeaza ca din cei 150.000 evrei ajunsi sub unguri în Ardealul de Nord supravietuiesc 45.000. Jumatate din acestia sunt salvati de Antonescu, care le faciliteaza drumul în Tara Sfînta. Nici executiile din Bucovina de Nord, Basarabia sau Transnistria nu le fac români, ci a formatiunilor germane strict specializate – SS, “Einsatzgruppen”.

Encyclopaedia chiar publica în facsimil: “Inspectoratul Jandarmi Transnistria. Nota informativa Nr.185 din 24 Martie 1942. în ziua de 9 Martie 1942, politia germana din comunele Mostovoi şi Zavadovsca, Jud. Berezovsca, au ridicat dela lagarul de evrei din comuna Cihrin-Berezovsca, un numar de 722 evrei, pe care i-au scos în marginea comunei şi executat prin inpuscare. Obiectele aflate asupra evreiilor au fost ridicate de politia germana şi luate cu ei. în ziua de 13 martie 1942, un numar de 17 germani de la formatiunile S.S. din comuna Cartaica, Jud. Berezovca, au ridicat din lagarul de evrei din Hulievca-Berezovca un numar de 650 de evrei, pe care i-a scos în marginea comunei şi executat prin înpuscare. Inainte de executare evreii au fost dezbracati pâna la camasa, iar obiectele, banii şi înbracamintea aflata aspra lor au fost ridicate de politia germana şi duse în comuna Cartaica. Cadavrele celor impuscati au fost arse. Informatie Sigura. (Stampila; Semnatura E. B…) Comunicat: Guvernamântul Civil al Transnistriei.” Din ultima mentiune reiese involuntar activitatea eminamente decorativa pe timp de razboi a “Guvernamântului Civil”, care nu se deosebea mult de satele lui Potemkin, instalate teatral pe marginea de drum a acelorasi meleaguri cu un secol şi jumatate mai înainte, la voia Imparatiei.

Germania Federala, fara despagubiri de razboi traumatizante ca dupa primul razboi mondial, în “razboiul rece”, bastion înpotriva “Lagarului comunist”, preia în întregime responsabilitatea morala şi materiala a razboiului şi holocaustului. Un “miracolul economic” permite Bonn-ul sa sprijine constructia Israelului şi sa-i despagubeasca generos pe toti supravietuitorii evrei şi pe urmasi lor. Reparatiile s-au încheiat oficial dupa reunificarea şi redobîndirea suveranitatii de stat, la cumpana mileniilor, cu o ultima transa de zece miliarde de dolari de la germani, cîteva miliarde de la elvetieni şi ridicarea la Berlin a complexului memorial dedicat holocaustului. Urmeza acum România şi Moldova sa plateasca evreilor miliarde de dolari?

Dupa Revolutia de Craciun 1989, transmisa în direct la TV cu actori şi regizori profesionisti, românii ortodocsi incompatibili cu normele şi valorile crestinilor occidentali spera la o integrare euro-atlantica cu sprijin iudaic.

Ortodoxo-comunistii din Rusia şi Serbia, sau “nealiniati” din lumea a treia, musulmanii nu-s credibili, iar dialogul direct cu occidentul, început de papa Ioan Paul II la Bucuresti în 1999, depaseste orizontul elitei post-comuniste la putere. Pentru ca nu exista alternativa, contributia evreilor capitalisti şi comunisti la modernizarea României, ca şi credinta populara în influenta iudaica în lume e codificata şi urmata de PMR, PCR, FSN, PSM, PSDR, PD şi PSD.

Evreii cer, ca o preconditie a serviciilor de mijlocitori cu vestul, demonizarea lui Antonescu, recunoasterea ucideri a 400.000 de evrei şi plata daunelor dupa standarde germane şi elvetiene. Noile reparatii de dimensiunea SOVROM-urilor, ar catapulta însa România şi Moldova, cele mai sarace tari din Europa, în lumea a treia, nu în UE.

In cea mai fidela traditie valaho-bizantina, şi fara trupe de ocupatie, la Bucuresti s-a emis Ordonanta de Urgenta, care interzice sub pedeapsa cu puscaria, punerea la îndoiala a holocaustului, a uciderii celor 400.000 de evrei, a revizionismul, a faptului ca germanii au preluat responsabilitatea morala şi materiala şi pentru evreii înpuscati în Basarabia şi Ardeal.

In acelasi timp parlamentari şi reprezentanti ai Ministerului Invatamintului au plecat în Israel la instructaj, cam tot asa cum mergeau în vechime moldo-valahi sa se închine la Inalta Poarta, în timpul celui de al doilea razboi mondial la “arbitraj” la Viena sau la studii marxist-leniniste la Moscova, dupa anul 1945. Vae victis!



ROMÂNII INPOTRIVA HOLOCAUSTULUI

Ion Antonescu şi evreii ardeleni n-au aceptat Diktatul de la Viena (1940-1944). Antonescu l-a instiintat personal pe Adolf Hitler de refuz, iar evreii ajunsi de facto sub maghiari se considerau de iure cetateni al statului român. Pe aceasta baza s-a creat o alianta, care a dus la salvarea a zeci de mii de evreii, dar n-a ramas secreta intr-o Europa sub control german.

Iata ce transmitea în acest sens de la Budapesta la Berlin ambasadorul dr. Edmund Veesenmayer la 11 iulie 1944: “Adjunctul ministrului de externe mi-a expus dificultatea guvernului maghiar legata de abordarea diferita de catre noi a chestiunii evreesti în Ungaria, România şi Slovacia. în timp ce aici ce-rem o mîna forte impotriva evreilor, le permitem românilor şi slovacilor sa-i trateze pe evei cu clementa. Din România transporturile cu evrei spre Pale-stina au devenit deja rutina. Ambasadele maghiare din Bucuresti şi Bratislava comunica trecerea ilegala a granitei a unui numar consideral de evrei spre România şi Slavacia, und ei sunt mai mult sau mai putin tolerati de autoritatii. La românii se merge atit de departe, încît în transporturile cu evrei spre Pale-stina, mai nou se afla 20% evreii maghiari. Evident ca ei asta fac pentru a genera o imagine favorabila la dusmani nostrii. Astfel se creaza în afara im-presia ca românii şi slovacii au în chestiunea evreiasca un cu totul al punct de vedere decit maghiarii, inpotriva carora se canalizeaza astfel toata ura statelor inamice şi neutre. Pozitia statului maghiar este astfel subminata.” (Anexa)

Si aceasta depesa este un indiciu al miracolului: în România din 1944, fara teritoriile ocupate de maghiari, rusi şi bulgari, evreii erau mai numarosi decit în anul 1940. Asta în afara de evreii ardeleni, unguri, care fara protectia lui Ion Antonescu nu ar fi putut de fel “tranzita iliegal” spre Palestina. Cât le-a fost cu putinta sub Hitler, românii i-au sprijinit pe evrei, pentru ca aveau un interes comun în Transilvania ajunsa sub unguri, pentru a capta bunavointa Natiunilor Unite şi desigur, dintr-un umanism crestin traditional.

Daca în razboiul mondial românii şi evreii subminau în comun politica lui Hitler, azi, cu toate ca Germania a preluat în intregime reponsabilitate morala şi materiala a holocaustului, pozitiile lor difera. Româna se considera victima Diktatului, Pactului Stalin-Hitler, în vigoare în Basarabia, regimului de teroare marxist-leninista şi a statutului de cea mai saraca tara din Europa dupa 1989. Pe de alta parte evreii si-au sacralizat holocaustul şi îi obliga de pe poziti de forta sa faca la fel şi pe românii, în ciuda tuturor evidentelor.

Românii s-au modernizat în sec. XIX şi XX mai cu seama cu sprijinul capitali-stilor şi comunistilor evreii, pentru ca greco-catolicii românii din Trasilvania au fost boicotati de austo-ungari, dupa unire n-au trecut Carpatii şi în final au fost complet interzisi de Stalin, iar pentru moldo-valahi, supusi de un mileniu greco-pravoslavnicilor, lumea activa şi rationala apuseana, este straina şi azi.

Revolutia din ´89 nu a schimbat decit aparent orientarea tarii. Partidul orto-docsilor moldo-valahi – PMR, PCR, FSN, PDSR, PSD – e în fod acelasi, anti-occidental şi dependent de intermediarii, de un cap de pod evreiesc în vest. Asta-i valabil pentru apartenenta la Internationala Socialista, NATO, lumea financiara apuseana etc. Chiar şi fara ponderea evreiasca din miscarea so-cialista internationala, a grupul de presiune din jurul ideologul Pentagonului, Wolfowitz etc., moldo-valahii se asigura reciproc ca evreii conduc lumea şi ca nu exista o alternativa la Israel, und evreii români sunt desigur numerosi.

Aceasta idee absurda, teorie a conspiratiei rezolva totusi o seama de probleme importante la Bucuresti: elimina din start reorientarea autentic româneas-ca spre occident prin intermediul greco-catolicilor din Transilvania, a unitilor cu Roma; exclude orice diferente cu greco-pravoslavnicii, cu Moscova şi Constantinopolul; iar pentru esecul proiectelor moderizatoare atit cele capita-liste, din Vechiului Regat şi România Mare, cit şi a dictaturii de dezvoltare din R.P.R. şi R.S.R., desigur numai evreii pot fi de vina.

In acest context e de inteles apelul rabinului de Cluj, Moshe Carmilly-Weinberger: “De ce s-a scris şi se vorbeste atât de putin despre actiunea româneasca de intrajutorare a evreilor? De ce istoria n-a fost scrisa, înca, asa cum arata ea?”

SACRALIZAREA HOLOCAUSTULUI în ROMÂNIA

Holocaustul Auschwitzul, Yad Vashemul, Muzeele Holocaustului au devenit locuri sacre unde se comemoreaza uciderea evreilor de catre germani. Acesta religie nu cunoaste mîntuirea crestina şi are un canon de sorgine judoico-protestanta, neindurator. în acest cadru nu exista scapare nici pentru victime, nici pentru faptasi, iar pentru acestia din urma şi pentru urmasi lor nu va exista iertare. Pentru a intelege acest fenomen sunt necesare studiile lui Mircea Eliade şi Claude Lévi-Stauss privind regulile dupa care se construieste religia şi autonomia ei în raport cu societatea. Holocaustul, ca toate cultele, lupta pentru a cistiga aderenti, nu tolereaza eretici, inovatii, critici şi lumea interioara, sensibilitatea fidelilor nu poate fi inteleasa în mod autentic decit de cei uniti în Holocaust pe veci, evreii, germanii şi azi românii.

1940-1945 România sub Ion Antonescu a fost singura tara, care redusa ca suprafata şi populatie, şi la statutul de satelit al Axei, nu numai ca nu a participat la exterminarea evreiilor (holocaust), ci le-a oferit celor fugiti din Ungaria azil şi sansa de a ajunge prin portul Constanta în Palestina. Singurii evreii românii exterminatii a fost cei ajunsi sub ocupatie maghiara, în nordvestul Transilvaniei şi cei sub administratie militara germana din Bucovina şi Basarabia. Miscarea antisemita Arhangelul Mihail a incercat sa ia puterea dar a fost oprimata de Antonescu şi legionarii au fugit în Germania lui Hitler.

1945-1989 Dupa razboi Armata Rosie a lichidat în România crestinismul orientat spre Roma (greco-catolic), l-a marginalizat pe cel obedient Moscovei (ortodox) şi a introdus cultul marxist, pagîn al proletariatului. La instaurarea dictaturii şi la izolarea în Lagarul stalinist un rol important l-au jucat evreii Ana Pauker, Josif Chisinevschi, Leonte Rautu, Valter Roman, Silviu Brucan etc. Pregatiti în acest scop la Moscova actiunea lor era facilitata de existenta în România a sute de mii de everii, care au supravietuit gratie lui Antonescu. Invinsi în razboi, românii care nu aderau la religia marxista erau condamnati la un regim de reeducare în puscarii sau la exterminare la Canal, în delta etc.

1989-2002 Revolutia, care a inlaturat dictatura comunista, a avut loc dupa ce Rusia s-a inteles cu USA în demontarea Cortinei de Fier, desfiintarea Lagarului. Asa ca şi România a înlaturat marxismul, interdictia crestinilor uniti cu Roma, totusi evreii Silviu Brucan şi Petre Roman revin în fruntea statului. Roman (fiul lui Valter) este botezat dar n-a rezistat şi pentru ca evreii au emigrat în masa. Totusi 2002 Bucurestiul i-a decizia de a-i condamna la puscarie pe cei care nu cred în holocaustul lui Antonescu. Adevarul istoric nu are desigur nici o relevanta la sacralizarea cultului holocaustului. Cine nu-i botezat şi nu crede în Isus Cristos nu e inculpat, asa ca dupa dogma neopagîna marxist-leninista, holocaustul a devenit religiea de stat a României. Dictatura comunista au implematat-o rusii şi evreii români. Sacralizarea holocaustului o fac românii la presiunea evreilor din USA. România a fost invinsa în 1945 şi în 1989, apoi conducatorii statului Ion Antonescu şi Nicolae şi Elena Ceausescu au fost prinsi şi inpuscati. Cu învinsii se poate face apoi orice – Vae victis!

Evreii din România Dupa inlaturarea fanariotilor, evreii au reorientat economia moldo-valahia spre vest. La Congresul de la Berlin chestiunea evreeasca a devenit piatra de incercare la obtinerea independetei. în perioada interbelica un milion de evreii si-au continuat opera de modernizare şi orientare a tarii spre vest. în al doilea razboi mondial desfiintarea statului ca şi lichidarea evreimii din România au atirnat de acelasi fir de par german. 1945 evreii din România (fara Transilvania de Nord, Bucovina şi Basarabia sub administratie ungara şi germana) au fost mai numerosi decit în 1940.

Dupa Revolutia din ´89, incearcarea rabinul Moses Rosen de a acredita holocaustul la Bucuresti a esuat. Era greu sa-i convinga pe români ca ei au avut suvernatitatea, mentalitatea şi energia criminala de a extermina evrei, cind ei insisi au fost victimele razboiului pe ambele fronturi, din care au iesit cu granitele ciuntite şi apoi robi la rusi. Românii stiu ca Antonescu i-a protejat pe evrei, cred în mintuirea crestina şi se mindresc cu Nicolae Steinhard, evreu decedat ca monah româno-ortodox . Este necesar practicarea acestui cult în relatiile româno-occidentale? Cultul Holocaustului ii va apropia pe evrei de ortodocsi şi catolicii, România de Roma, sau va duce mai degraba la vrajba, la refacerea dominatii ortodoxo-protestante sub patronajul Moscovei? Se va reveni la despotia bizantina cu intermediari evreii? Este posibila integrarea în UE / NATO numai prin sacralizarea holocaustului? în fata atitor intrebari nu-i surprinzator ca multi româno-ortodocsi cred ca evreii conduc lumea.

Evreii şi crestinii Deosebirile dintre catolicism şi protestantism sunt greu de perceput în UE, mai ales ca ea se bazeaza pe achizitiile comunitare (80.000 p.) garantate de Papa. Este o chestiune de timp pina cind Luther şi holocaustul vor devenii istorie. O problema pentru evreii. Este holocaustul o piatra de incercare pe drumul care-i va readuce pe evreii şi pe crestinii la Roma? Comunismul şi holocaustul sunt încercari pe acest drum? Vor venii şi evreii?

Miscarea Evreii pentru Isus pledeza pentru recunoasterea Mîntuitorului Isus şi de catre izraeliti, realizarii unitatii dintre vechiul şi noul Testament şi în cultul mozaic sub patronajul Romei. Pe de alta parte organizatiile evreesti traditionale simt ca ritualizarea holocaustul are tendinta de a fi integrat în constiinta europeana, ca monumentele lor sacre vor devenii numai o atractie turistica. Va avea cistig de cauza miscarea iudaica Evreii pentru Isus?

Perspective Germania reancorata în structurile crestine decise la Roma în 1956 priveste holocaustul cu detasare. DM a diparut ca şi granitele, în UE. Erezia pagîna national-socialista şi comunista i-a ajutat pe germani sa inteleaga ca acestea au fost cai necrestine, ca nu exista alt drum decit integrarea lor în UE, Sfîntul Imperiu Roman de azi. Asa ca ei comemoreaza nazismul, comunismul şi holocaustul ca parte a trecutului.

La românii comunismul a fost impus dictatorial şi ei si-au protejat evreii, cit au putut, în perioda hitlerista. De aceea românii nu cred în holocaust, dar spera ca sacralizarea lui îi va ajuta în eludarea dreptul roman, a celui canonic romano-catolic actualizat în achizitiile comunitare UE.

Germanii si-au regasit locul în lume. La români nu sacralizarea holocaustului va decide iesirea din mizeria şi izolarea stramoseasca şi apartenenta lor la civilizatia occidentala, la UE şi NATO ci unirea tuturor românilor cu Roma. Pe cind o miscare dupa modelul evreesc – Români pentru Roma?

ROMANII, OCCIDENTALII, ANTISEMITISMUL: MODELUL EVREESC 1996

La Revolutia din 1989 se pune problema „cine este în masura sa refaca legatura romanilor cu Occidentul?“, pentru ca prabusirea dictaturii de dezvoltare ortodoxo-comunista s-a datorat faptului ca era indreptata impotriva capitalistilor, a culturii creştinilor occidentali. Conflict religios mascat de incompabilitate ideologica est-vest.

In 1989 raspunsul nu-l puteau da ortodocsii (prim ministrii Dascalescu sau Verdet, generalii Vlad sau Gusa etc.), asa ca s-au impus profesori evreii Silviu Brucan, Petre Roman. Imediat noul guvern si-a „luat mina de pe economie“, a declarat industria romaneasca „un morman de fiare vechi“, a inceput spirala datoriilor externe etc., nu inainte de a reface vechiile structuri orientale din agricultura: „omul şi pogonul“.

Pe scurt, deschiderea spre Occident dupa „modelul evreesc“, ocolind Roma, a fost cel al subdezvoltarii. Un fiasco, care a facut ca minierii sa inlature guvernul Roman-Severin în 1991, fara a oferi fireste o alta platforma politica. Urmatorii prim ministrii Stolojan şi Vacaroiu continua asadar „model evreesc“, cu o corectie national-ortodoxa, de supravituire în izolare şi mizerie.

Chestiunea fundamentala a romanilor, a dialogul deschis, constructiv, de fapt singurul autentic şi eliberator intre ortodocsi şi Roma este ocolit în continuare cu mare grija, din nestiinta sau pentru a nu deranja suspiciunile greco-slavone (Moscova şi Constantinopol), care-i indruma pe romanii sa intre în legatura cu apusenii, cu Roma, numai pe o filiera neutra, evreeasca, masonica, liber cugetatoare etc.

Esecul acestei politici este usor previzibil: vinovatii fiind, din nou… evreii. Aceasta duplicitate ortodoxa duce în mod necesar la antisemitism. Opinii legate de „stapinirea lumii de finanta, oculta evreeasca sau/si masonica“ sunt la ordinea zilei.

Antisemitismul romanesc, nu se deosebeste de cel ortodox pe pretutindeni. Evreii sunt „vinovati“ ca fac casa buna cu occidentalii şi ca sunt cu arme şi bagaje în slujba lor. Si pentru ca la Bucuresti, Moscova, Belgrad nu ii da nimanui astazi mana sa mai fie antioccidental, cum era inca uzul pe vremea blocurilor ideologice, toata agresivitatea mascata antioccidentala se indreapta inpotriva… evreilor. „Ei conduc lumea, ei sunt vinovati!“

Probabil ca izolarea intelectuala şi mizeria cronica din spatiul ortodox ii impiedica pe oamenii sa vada realitatiile la dimensiuni universale în care evreeii sunt în slujba Occidentului, care intr-adevar hotareste destinele lumii, şi nici intr-un caz, invers.

Dar sa urmarim evolutia relatiilor romanilor cu Roma, cu Occidentul. Perioada romana pe teritoriul de astazi al României a fost scurta, totusi a imprimat acestor locuri sigiliul Romei. A urmat rebarbarizarea locuitorilor, care au supravietuit invaziilor printr-un creştinism primitiv, fara ierarhie legata de Roma, iar invazia slavilor era cit pe aici sa inabuse spiritul latin, daca nu veneau magharii în misiune apostolica romano-catolica.

Nelichidarea romanilor de catre maghiari s-a datorat invaziei mongole, care a influentat pozitiv conlucrarea romano-maghiara şi fondarea Tarii Romanesti şi a Moldovei sub ascultarea Constantinopolului, dusman al Romei.

In secolul XIX institutiile orientale sunt inlocuite cu cele apusene şi apare din nou dilema: „cine sa faca legatura intre romani şi Roma, Occident?“ Ortodocsii moldo-valahi nu erau nici pregatiti şi nici lasati, asa ca evreii preiau misiunea.

Actiunile romanilor de a se ridica din groapa izolarii şi mizeriei milenare erau mereu inabusite. Tudor Vladimirescu este ucis de greci, Nicolae Balcescu şi Alexandru Ioan Cuza mor în exil. Dinastia germana de Hohenzollern venita la Bucuresti în misiune de occidentalizare se foloseste intens în legaturile economice cu occidentalii de serviciile evreilor.

Monstruoasa coalitie dintre greco-ortodocsi, monarhia germana şi „modelul evreesc“, a blocat dialogul cu Roma, a cimentat subdezvoltarea, ducind astfel tara direct spre catastrofa. în anul 1938, 16 milioane de tarani romani, 80% din populatia tarii munceau ca semianalfabeti cu o durata medie de viata putin peste 40 de ani etc. pe o „plantatie“ pentru „orasul parazitar“ (4 milioane, cite unul de romani occidentalizati, maghiari, germani şi evrei) în slujba Occidentului.

A urmat dictatura de dezvoltare (1938-1989), care a sfarimat brutal, intr-n timp record, structurile subdezvoltarii. Astazi traiesc 50% din romani la orase spre disperarea mai ales a maghiarilor, care cer „autonomie locala“, evreii şi germanii emigrind în masa în perioada dictaturii de dezvoltare, ingroziti de avalansa mizeriei ortodoxe asunsa la oras.

Succesele lui Ceausescu s-au datorat cooperari cu apusenii în anii 70, tot asa cum dezastrul din anii 80 s-a datorat ruperii dialogului. Din aceasta scurta trecere în revista reiese ca relatiile romano-occidentale au fost mai tot timpul incredintate volens, nolens unor mandatari: în Ardeal maghiarii, germanii şi evreii, iar la Bucuresti grecii şi evreii.

Incercari de refacere a legaturii spirituale a romanilor cu Roma au initiat mari conducatori nationali ca Ionita Asan, Stefan cel Mare, Cuza etc. iar în Ardeal corifeii Scolii promovate de greco-catolici, de ortodocsii romanii uniti cu Roma, dar au esuat, nu fara a lasa urme pe care se va pasi mai departe.

Si presedintii Romaniei urmaresc în cea mai buna traditie nationala, aceasta constanta. Dar dupa toate aparentele, nici în aceasta epoca integrarea economica în Uniunea Europeana şi cea militara în NATO prin eludarea orientarii spirituale şi a concordiei cu Roma este sortita esecului.

Acest defect de constructie fundamental al politicii actuale de apropiere şi cooperare cu apusenii este inca salvat de ochii lumii din nou de vechiul şi singularul „model evreesc“.

Rezultatul acestor relatii romano-ocidentale duplicitare, în haine de imprumut, il cunoastem deja. Este cit se poate de evident ca nici astazi evreii din România nu pot realiza – nici prin numar (citeva zeci de mi) şi nici prin asa presupusa influenta în soarta lumi – ceea ce romanii ortodocsi nu vad, nu vor, sau nu li se permite inca sa aspire, o legatura directa cu Roma, cu Occidentul.

Asa ca esecul „modelului evreesc“ tehnocrat, chiar şi cu micile corectii de supravietuire ortodoxa în mizeria şi izolarea traditionala contemplativa este la fel de previzibil ca şi cel din anul 1938 sau 1991 şi ca si, de altfel, renasterea antisemitismului.

 

Repost 0
Published by viorel-roman-bremen
Kommentiere diesen Post
20. Juli 2013 6 20 /07 /Juli /2013 00:18

Tiganii. Apelul intelectualilor romani

Presa din Franta a inceput sa ne catalogheze tigani acum 15 ani. Presa din Italia nu ne scoate din tigani, iar elvetienii ne spun ciori si corbi. Norvegienii se plang ca sunt victime ale inselaciunilor din partea tiganilor romani care le vand cupru pe post de aur. Toate aceste natiuni au insa un numitor comun: presa locala, ziaristii din aceste tari, isi apara conationalii, aratand cu degetul Romania, natiune care in proportie de 70 % ajunge in Europa sa se identifice cu sintagma de “Tzigania” sau tara tiganilor europeni. Cum s-a ajuns aici? Nu discutam despre impotenta diplomatiei romanesti care, si-a facut o traditie din a fi una din cele mai, nu slabe, ci fricoase, lipsite de reactie diplomatii europene, care nu face mai nimic sa apere pozitia romanilor in lume (in Elvetia ciorile de romani sunt striviti in presa de o saptamana si nu exista inca nici o reactie oficiala a MAE, ca doar de aia platim taxe si impozite), ci discutam despre faptul ca, in Romania, este poate singura situatie in care mass-media, nu numai ca nu ia apararea romanilor care tind sa fie identificati cu etnia rroma, insa promoveaza o Romanie manelista.

Discutam cu un prieten, manager la o companie elvetiana din Romania, care, pe marginea atacurilor la adresa romanilor din Elvetia, mi-a transmis aceste lucruri:

“Draga Iulian, Vad si remarc, pe buna dreptate, ca romanii sunt supusi unui tir de acuzatii ingrijoratoare in Elvetia. Sincer este prima oara cand in tara mea, conationalii mei se pronunta cu asemenea agresivitate la adresa unei natiuni europene, insa, hai sa vedem cum s-a ajuns aici. Eu, stii bine, lucrez si locuiesc in Romania de 5 ani. Dragule, sunt socat de faptul ca, in presa romana, nici macar un singur ziar nu a scris editoriale de atitudine fata de linsajul mediatic la care sunteti supusi in Elvetia. Sunt surprins sa vad ca oficialii din politica voastra externa se fac ca nu vad si ca nu aud, si nu se declara, oficial, macar ingrijorati de escaladarea acestor lucruri la adresa romanilor in presa elvetiana.

Pai daca voi nu va aparati, cine sa va apere? Stii de exemplu faptul ca, au existat luari de pozitie din partea presei germane, adica au ajuns ziaristii nemti sa-i apere pe romani, in vreme ce ziaristii vostrii nu spun nimic? Pentru un elvetian este o chestiune ciudata, pe care o poate elucida doar traind in tara voastra. Pentru ca, sa ma ierti insa, programele voastre TV abunda de productii centrate pe imaginea tiganilor.

De Revelion am vazut o chestiune groteasca, am vazut cum niste valori istorice ale romanilor, erau jucate de catre niste celebritati locale carora voi le spuneti manelisti. Fetita mea, invata la scoala germana din Bucuresti, iar colegii ei, discuta in pauze despre aventurile unei printese in filmul Inima de Tigan.

In ziarele voastre, nuntile, divorturile si viata tiganilor fac cap de afis, astfel incat intreaga imagine a tarii este construita in jurul lor, astfel incat, cum vreti sa nu fiti identificati cu ei; adica, cultura voastra ca popor deja este asimilata de cultura tiganilor romani, si cred ca este un eveniment unic, in care o etnie fara civilizatie sa domine un intreg popor si aici ma refer la faptul ca, vina o poarta mass-media care este centrata si preocupata sa faca audienta, exacerband la maximum imaginea tiganilor, astfel incat, in mod firesc tara voastra a ajuns sa fie asimilata cu locul de bastina al tiganilor europeni.”

Sinuosul drum al lebedei din Austria catre gratarele faraoancelor si magraonilor a trecut invariabil prin presa romana. Iata ca aceasta goana dupa audienta, care implica scoaterea in prim-plan al non-valorilor, al manelistilor, au adus Romania la stadiul de cultura facuta sub coviltirul carutei.

Mega-productii gen Inima de Tigan sau Regina, nu trebuie sa uitam ca au avut audienta maxima de exemplu in ziua alegerilor, atunci cand ROMANII [nu rromii] nu fost mai preocupati sa nu rateze episodul respectiv, decat sa isi exercite dreptul la vot. Am facut aceasta paralela pentru ca, in cursul acestei dimineti am discutat telefonic cu Ambasadorul Romaniei la Berna.

D-ul Sava, s-a declarat incantat de faptul ca sunt preocupat de imaginea romanilor in Elvetia, si sincer mi s-a parut a fi un diplomat, care este plin de intentii bune, insa este cam legat de maini si de picioare. Asta pentru ca, dansul mi-a spus ca a informat MAE despre ceea ce se intampla in presa elvetiana la adresa romanilor s-au lipit ostentativ afise infatisand ciorile de romani inclusiv pe strazile oraselor elvetiene si asteapta o reactie a oficialilor romani. Insa, interesante sunt cifrele avansate de domnia sa, care ne demonstreaza faptul ca, Elvetia chiar era ultima tara din Europa care avea dreptul sa ne catalogheze drept ciori, si sa discute, despre un referendum care sa interzica cetatenilor romani, dreptul la libera circulatie pe teritoriul tarii lor.

Astfel pe piata muncii din Elvetia exista circa 750.000 de muncitori straini, in aceasta tara posibilitatea de a muncii la negru fiind redusa. Din acesti 750.000 de muncitori straini din Elvetia, doar putin peste 3.900 sunt romani, adica sub un procent, astfel incat prezenta romanilor este extrem de redusa. Insa, din acesti 3.900 de romani care muncesc in Elvetia, si din cauza carora nu mai au loc sa respire elvetienii, in proportie de 90 % sunt oameni de o inalta probitate profesionala si morala: manageri MBA, profesori, medici adica romani care reprezinta cu cinste tara noastra.

Este evident, astfel, faptul ca, cel putin in cazul acestor atacuri xenofobe din presa elvetiana, MAE trebuia sa intervina, pentru ca romanii se simt efectiv abandonati de toata lumea, adevarati fii ai ploii.

Un profesor roman care preda la catedra unei universtitatii din Berna imi spunea : “Am invatat la Oxford, predau de peste 20 de ani, insa nu am crezut ca o sa apuc ziua in care, la curs, studentii sa ma intrebe daca nu cumva si eu am rude tigani in familie! Nimeni nu ne apara, nici presa romana, nici autoritatile romane, nimeni, astfel incat nu ne mai ramane decat sa ne punem cenusa in cap, sau sa renuntam pur si simplu sa mai declaram ca suntem romani! Inainte de ‘89 eram priviti cu simpatie aici, noi romanii, eram considerati oameni eminenti, insa in numai 20 de ani, am ajuns sa primim in bloc eticheta de tigani. Si cum sa nu o faca, daca in presa romana nimeni nu vorbeste de romanii de succes, de romanii inteligenti, si asta pentru ca ziarul se vinde numai daca il are pe prima pagina pe Guta, Minune, etc.

Eu refuz sa ma las manelizat, insa asta se pare ca este echivalent cu a renunta sa ma mai consider roman.

Tara mea se cheama Romania, nu Rromania!”



Tiganizarea Romaniei

A) Ion Iliescu provine din “Tigania” Oltenitei, Adrian Nastase 50% din Tartasesti, Vanghelie 100% de Bucuresti. Toti sunt fara indoiala intelectuali integrii si de cea ma buna calitate Inpotriva agresiunii rationalitatii occidentale, tiganii si moldo-valahii sau aliat, mint si fura pe fata si se organizeaza in struructuri de supravietuire informala. Tiganizarea tarii nu mai poate fi mascata. Coruptia, minciunea si furtul sunt deja forme de protest social general acceptate. Manelele si modul de viata al romilor sunt dominante. Scriitorul Paul Everac regreta intr-un articol din “Natiunea” ca nu face si el parte din tiganie. Cine vine din vest, la Timisoara vede un cartier rezidential in still baroc-tiganesc. In drum spre orient palate cu turnulete, simboluri heraldice tiganesti, sunt la tot pasul. In capitala procentul tiganilor este remarcabil; oricum ei dau tonul in prezent, in toate. In aceste conditii liberale, social-democratice nu-i de mirare ca tiganii si mai ales moldo-valahii aleg tigani in functii de conducere si trimit sute de mii spre vest. Occidentalii ii percep pe moldo-valahi ca tigani, mai ales pentru ca ei refuza crestinismul occidental si se ascund dupa deget, in spatele romilor. Acesta e inceputul, ei se poarta inca cu manusi, dar in situatii de limita occidentalii stiu ca moldo-valahii ortodocsi sunt de un secol duplicitari ca tiganii bagati in fata, si nu vor mai avea ingaduinta de azi. Ei dau permanent o mana de ajutor ortodocsilor moldo-valahilor, la Unirea din 1600, 1859 si 1918, la 1989 si integrarea in UE, dupa care ei cred ca sunt “occidentali” sau “europeni” fara dialogul cu Roma. Rezultatul, tara e dezmembrata si lasata pe mana Moscovei. R. Moldova este si azi sub obedienta pravoslavnica nemijlocita. Si in vestul Europei sunt sute de mii de tiganii, dar sunt occidentalizati, ei nu sunt o problema social-politica. Tiganii occidentali nu aspira la impunerea modului lor de viata in societatea UE, ca la Bucuresti. Crestinii occidentali au, desigur, multa rabdare cu societatiile subdezvoltate, tiganizate, pentru a spune romanizati, dar sesizeaza ca permanentul lor avans de simpatie, incredere acordat ortodocsilor, inclusiv tiganilor, nu este onorat, ci manipulat, considerat de ei de la sine inteles si ca mai ales tiganii abat atentia de la chestiunea, optiunea fundamentala a moldo-valahilor si tiganilor pravoslavnici: spre orient sau occident? Moscova sau Roma? Ori un mod de viata asiatic, tiganesc, ori unul conform civilizatiei europene, occidentale. Ambele sunt, dupa cum se stie, incompatibile.

www.viorel-roman.ro, www.romanialibera.ro, www.observatorul.com, www.revista-epoca.com, www.voxpublica.realitatea.net, www.prm.myforum.ro/tsiganizarea, www.urbaniulian.ro/2009/03/19/tiganiio-mare-problema

B) Ideea, programul emanciparii nationale a Corifeilor Scolii Ardelene a fost infaptuit in anul 1918. Romania Mare putea, trebuia sa faca parte din comunitatea statelor occidentale, dar Biserica Greco-Catolica, Unita cu Roma n-a trecut Carpatii. Unirea cu Roma a fost subminata, Concordatul taraganat. La Bucuresti s-au perpetuat apoi cutumele duplicitare, antioccidentale ale Fanarului, pana la dezmembrare 1940. Apoi dictatura de dezvoltare ortodoxo-comunista a lichidat Biserica Unita si i-a decretat iluministi atei pe Corifei, cand ei sunt carturari ai Bisericii Romei, nu iluministi anticlericali. In realitate moldo-valahii vor ca atat ideea cat si fapta emanciparii, unirii neamului sa le apatina lor, sa fie modelul de urmat pentru toti romanii. Acest deziderat l-au realizat in spatele Cortinei de Fier. Dar dupa 1989 transferul de suveranitate la UE si NATO, desfiintarea granitei spre vest, in curand si a monedei nationale, exodul a patru milioane de muncitori, pune in dificultate elita moldo-valaha si tiganeasca. Putini mai cred ca “soarele rasare la Bucuresti” unde tiganii au fost inpinsi in fata in politica pentru a masca un Occidentalism de parada, similar celui din perioada interbelica. Biserica Unita e periferizata, vizita Papei Ioan Paul II 1999 la Bucuresti e fara urmari, unirea cu Roma, fundament al integrarii autentice in Europa se lasa asteptata. De Concordat nici nu se mai vorbeste. Programul national al Scolii Ardelene nu este acceptat de moldo-valahi, asa ca Tiganiada (o noua editia a lui Budai Deleanu) ii ia locul. Madalin Voicu vrea o RRomania. Deturnarea atentiei de la lipsa de proiect autentic a orientarii spre UE a moldo-valahilor spre comportamentul tribal tiganesc rom, romanes n-a reusit. In schimb refuzul ortodocsilor de a se uni cu crestinii occidentali este din ce in ce mai manifest. Dupa sute de ani de robie tiganii au o aversiune fireasca fata de stat, de dreptul roman si practica furtul si minciuna ca forme de protest. Confuzia occidentala intre romi si romani este la fel de nesincera ca diversiunea damboviteana. Fireste nu romii sunt vinovati ca romanii nu stiu cum sa impace capra si varza, sa fie acceptati sincer, nu monitorizati ca tiganii Europei. Ei vor, ca in perioada interbelica, atat solidaritatea, bunastarea occidentala, cat si duhovnicia, sobornicia orientala, ortodoxa. Rezultatul acestui proiect national cultural, mimetic dupa cum se stie, a esuat 1940 si nici azi nu-i de bun augur. Tiganii rromi sunt numai un element nou, folcloric, dar la fel de artificial ca si maimutareala culturala occidentala din Vechiul Regat. Daca vor in UE moldo-valahii trebuie sa reabiliteze, sa urmeze Scoala Ardeleana, sa inceapa dialogul cu Roma.

C) La incrucisarea imperiilor si religiilor, romanii stau in calea tuturora. Ortodocsii, Imperiul Roman de Rasarit (Moscova si Constantinopolul) n-au incredere in urmasii Romei neslavizati la nord de Dunare si pentru ca-i impiedica sa aibe legatura directa cu fratii lor, sarbii si bulgarii. Occidentalii, Sfantul Imperiu (UE/NATO) n-au incredere in ortodocsi. Turco-musulmanii si Patriarhul grec au nostalgia celor cinci secole de dominatie la Bucuresti si Iasi. In acest context religios de la limes, tiganizarea moldo-valahilor are traditie. Tarul il trimite pe Alexandru S. Puskin la Chisinau cu aceasta misiune. In poemul sau “Tiganii” e vorba de urmasii Romei la Dunarea de Jos: romanii sunt romanes, tigani. URSS promoveaza filmele moldoveanului Emil Loteanu “O satra urca spre cer”, “Lautarii” in care tiganii canta romaneste. Rezultatul: Romania este “un stat artificial locuit de tigani italieni”(Vladimir Jirinovski) “Romanii sunt tigani” (Vladimir Voronin). Confruntati cu “Bolnavul de la Bosfor” si expansiunea rusilor, occidentalii ii ajuta pe romani, pe moldo-valahi, sustine Unirea (dupa dezrobirea tiganilor), regatul sub Carol I si Marea Unire. Reorietarea spre Roma e meritul Bisericii Unite, asa ca dupa lichidarea ei, vestul descopera duplicitatea moldo-valaha, Dracula, tigani. Imagini negative. Pentru ca natalitatea e in crestere la tigani si in descrestere la toti, in vremea lui Ceausescu se considera ca ei vor deveni din natiune conlocuitoare, una inlocuitoare. Ortodoxia, marginalizarea Bisericii Unite ii instraineaza pe occidentali, iar tiganii sunt confundati cu rom/anii, dupa ce ei ajung la conducere si se metamorfizeaza subit in rom/roma/romanes. Roma si Caritas sunt notiuni romano-catolice la care aspira tigani si excrocii din Cluj, fara a le devaloriza. Confuzia intre rom/roma/romani este la fel numai una propagandistica, de imagine. Dar atat in Romania cat si in Moldova, cea mai saraca tara din Europa, majoritatea se confrunta cu o situatie materiala la limita, care genereaza in mod firesc comportamentul de supravietuire la marginea legalitatii si neincredere, specific mai ales tiganilor. Romanii si romi ortodocsi nu se bucura de simpatie nici in vest nici si est. Oricum, obedienta milenara pravoslavnica si multiseculara suzeranitate turco-greco-musulmana nu pot fie depasite in cateva decenii de ortodocsii moldo-valahi si cu atat mai putin de romi, dezrobiti in urma cu 153 de ani.Totusi toate drumurile duc la Roma. Decizia romanilor si a occidentalilor de reintegrare in Sfantul Imperiu, UE/NATO, schimba deja incet dar sigur atat viata urmasilor legiunilor pierdute de la Dunarea de Jos, cat si propagarea imaginii lor negative, diversiunea tiganizarii lor.

7) "Vor reusi valahii sa marginalizeze modelul scolii Ardeleane orientat spre Roma? Cei care n-au cunoscut niciodat o politica rationala..." Repet, modelul Scolii Ardelene e mort de mult, l-a terminat secolul XX, azi n-ai nevoie sa fii catolic ca sa studiezi in occident, totul e mult mai rapid azi. Iar politica rationala? Cat a fost de rationala interventia in Afganistan, in Irak sau Libia ? O politica rationala se judeca dupa rezultate palpabile prefigurate macar in parte. Din acest punct de vedere politica rationala a fost politica din perioada 1859-1916 cu toate erorile si neimplinirile (vezi 1907, de exemplu) si, fara indoiala, politica PCR cam pana in 1979 cand s-au combinat in mod nefericit continuarea dezvoltarii generale cu rambursarea accelerata a datoriilor, din mefienta (justificata, spun eu) fata de finanta internationala.

Viorel Roman: Unirea cu Roma a Bisericii Române din Transilvania în 1700 a deschis porţile universităţilor catolice din Roma şi Viena tinerilor greco-catolici, care au pus bazele şcolii Ardelene. Corifeii Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Ioan Budai Deleanu s-au format în spiritul teologiei occidentale, ei nu sunt iluminişti, cum sunt văzuţi de moldo-valahi ortodocsi. După 1920 Biserica Unită n-a trecut Carpaţii, în schimb 1948 moldo-valahii au desfiinţat cu ajutorul ruşilor Biserica Unită şi reorientat cu baioneta 2000 de biserici spre Moscova. După 1989 greco-catolicii sunt oarecum toleraţi, bisericile nu-s restituite, statutul de Biserică Naţionala e pus la îndoială şi Corifeii sunt văzuţi în continuare ca iluminişti atei si francmasoni. 2007 România va face parte din UE, a cărei Constituţie a fost respinsă în Franţa şi Olanda. Cu acest prilej a devenit clar că iluminismul şi creştinismul merg pe căi diferite, contradictorii. Iluminismul caută din sec. 18 adevărul în raţiune şi experiment. Divinizarea revoluţiei şi libertăţii au dus la Revoluţia Franceză, Sovietică, la marxism-leninism. Cu tot eşecul curentelor revoluţionare anticreştine, iluminismul caută în continuare să submineze valorile creştine din Constituţia UE. Dumnezeu n-a fost pomenit în Constituţie pentru că ar lezează sensibilitatea musulmanilor şi evreilor. Ei nu sunt ameninţaţi de morala creştină, ci din contra, de cinismul unei culturi occidentale secularizate, care se leapădă de propriile ei origini. Nimeni nu pune la îndoială creştinismul europenilor, iar referirea la Dumnezeu în Legea fundamentală nu lezează sentimente religioase, în schimb, o societatea fără Dumnezeu îi jigneşte pe toţi. Cultura iluministă pledează pentru drepturile omului şi o ideologie confuză a libertăţii. Deja lupta împotriva discriminării începe să îngrădească libertatea cuvântului. Securitatea urmărea „duşmanul de clasă”. Azi o Comisie de stat şi „Societăţi civile” sancţionează pe cei „politic incorect” faţă de homosexuali, ţigani, evrei. După persecutarea uniţilor şi deformarea mesajului Corifeilor într-o „mişcare ideologică şi culturală cu caracter iluminist”, orizontul intelectual şi politic de la Bucureşti e în impas. Pentru că refuză dialogul cu Roma şi realizarea unităţii creştine, românii sunt cei mai săraci din Europa. Greco-catolicii cunosc roadele Unirii, emanciparea şi unitatea naţională. La moldo-valahi iluminismul ateu, secularizarea, socialismul, curentele culturale occidentale, dinastia, masoneria, cu toate meritele lor incontestabile, au permis numai o integrare superficială în Europa. Azi toţi românii au şansa aderării autentice la Europa printr-o tranziţia de la iluminism fara Dumnezeu la acquisul comunitar, forma laică a codului canonic romano-catolic, descifrat şi făcut accesibil poporului de Şcoala Ardeleană în urmă cu secole. Mai ales pentru români, „toate drumurile duc la Roma”.

8) "Mihai Viteazul realizeaza Unirea cu ajutorul papei de la Roma dar dupicitatea greco-slava îl ucide. Cuza opteaza pentru unirea cu Roma, dar fratii lui îl exileaza." Aici pune mana pe cartea de istorie, dar citeste ca lumea, fiindca tu de fapt aderi la mitologia nationala romantica.

8.1) Mihai Viteazul era un simplu condotier care cauta sa aiba o armata cat mai mare. Si a reusit sa convinga pe moment un imparat cam neghiob, pe Rudolf al IIlea. Papa nu are nici un amestec, mai ales ca Mihai Viteazul a gonit de pe tronuri un principe catolic (Bathory - mai era si cardinal! L-a "tradat" cumva "sanctitatea sa"?) si altul sprijinit de Polonia catolica (Movila). NU duplicitatea greco slava ci aceleasi sforarii politice din lumea catolica, departe de a fi unita, au eliminat un condotier incomod.



Mihai Viteazul

Viorel Roman: Comemorarea domnitorului Mihai Viteazu (1593-1601), un erou al neamului, se face azi, intr-o conjunctura similara cu cea in care a fost ucis. Cruciatii sunt din nou in razboi cu musulmanii, si românii, tot din proprie initiativa, de partea occidentalilor. Sfinta Liga condusa de Papa Clemens VIII l-a primit pe Mihai cu bratele deschise si l-a indemant sa se lepede de ierarhia duhovniceasca si soborniceasca straina de romanitate, iar azi Papa Ioan Paul II, UE, FMI, NATO ii indeamna pe români la fel, sa revina in tabara occidentala, romana. Unificarea Transilvaniei cu Tara Româneasca si Moldova sub auspicii apusene n-a durat pentru ca Mihai Viteazu nu a mers pe linia Romei. Acest refuz si orientarea lui duplicitara spre Moscova si Constantinopol i-au fost fatale. A fost ucis de un condotier al Sfintei Ligi, iar valahii au recazut apoi din nou in servitudinea orientala, dezmembrati in mai multe provincii, dependente de straini. Din aceleasi considerente si dupa aproape acelasi scenariu, acest destin tragic l-au avut si Tudor Vladimirescu, Ion Antonescu si Nicolae Ceausescu, chiar daca asasinii au fost, pentru primul din tabara greceasca si pentru ultimi doi, mina lunga a Moscovei. Aspiratia românilor de a revenii, de a se reintegra in civilizatia latina, de care au fost izolati in mileniul trecut de greco-ptavoslavnici, este contracarata cu succes de centrele spirituale si politico-militare orientale, de a "doua Roma", Constantinopol si mai nou de "a treia Roma", Moscova. Tranzitia, reforma, reintegrarea din zilele noastre in structurile occidentale, euro-atlantice nu se deosebesc de eforturile lui Mihai Viteazul, chiar daca limbajul nostru este secularizat, sofisticat si mijloacele propagandei raspindesc o ceata mai densa, peste un adevar elementar. Dilema românilor este simpla si mereu aceiasi - Moscova sau Roma? Spre cine ne orientam? Mai ales in vremuri de restriste. Incercarile de a trage de timp, de a folosi intermediari dubiosi, tinte false si chiar de a folosi duplicitatea bizantina pentru a eluda optiunea fundamentala duc cu necesitate spre dezastre nationale si moartea conducatorilor. In acest sens, la comemorarea lui Mihai Viteazul n-are rost "debizantinizarea" sau "democratizarea" activitatii lui, el este contemporanul nostru.

8.2) Cand a optat Cuza penru unirea cu Roma, el care era francmason republican ateu, drept care a secularizat averile inchinate la Athos (si doar pe alea fiindca el era un pragmatic)?



Cuza si unirea ci Roma

Viorel Roman: In discursul de Ziua Unirii 2007, presedintele Traian Basescu a declarat la Iasi, ca modelul sau e domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Ce vroia el? Dupa ce Congresul de la Paris i-a eliberat de protectoratul ruso-turc, moldo-valahii au realizat la 24 ianuarie 1859 Unirea Principatelor sub Cuza, apoi el reorienteaza Principatul de la Istambul / Moscova spre Roma / occident. Dar fara succes: rusi, maghiari, greci, turci, austrieci si sîrbi era (si mai sunt inca) in mod firesc inpotriva emanciparii romanilor de sub supravegherea religiosa greco-pravoslavnica si statutul de tolerati in Europa.

Dupa detronarea, exilarea lui Cuza, unirea cu Roma este inlocuita de francmasoii liberali cu limba, cultura franceza si dinastia germana. In ciuda tuturor, Cuza e un erou national. Anturajul sau, în afara de M. Kogalniceanu l-a tradat. Ziarul rus Le Nord, 22 febr. 1864, remarca: „Cuza aspira nu mai putin decit la coroana regala a României, subordonarea ritului grecesc celui roman in Principate, convertirea lui insasi la catolicism, in schimbul sprijinului puterilor catolice pentru urcarea lui la tron.“

In acelasi an boierul Nicolae Rosetti Raznoveanu îl denunta la Moscova pe Cuza: „Toti am fost cuprinsi de cea mai dureroasa neliniste vazind staruintele, deja de patru ani, de a smulge tarii noastre credinta, care pina acum a pazit si mângaiat pe parintii nostri; toti am tremurat, vazind ca aparatorii firesti ai credintei noastre, oameni, care stau in fruntea tarii noastre, se unesc deschis cu aceste sfortari care ne imping prin toate mijloacele la schisma si erezie, supunindu-ne jugului papal… In acelasi timp, organele oficiale ale guvernului au inceput, la orice ocazie, sa destepte in noi ura si dispret fata de coregionalii nostrii din Rusia si de biserica greaca de la Constantinopol, mama noastra obsteasca… N-a fost destul ca a lipsit de putere pe calugarii greci, trebuia sa-i si goneasca… Cu toate acestea generatia de acum… a ramas legata in adincul inimii sale de vechia lor credinta ortodoxa, astfel ca râvna guvernului nu a putut culege multe jertfe... Dar viitoarea generatie va fi mai accesibila pentru iubirea papala. Pentru aceasta au inceput sa scoata din seminariile nationale limba parintilor greci si sa o inlocuiasca cu studierea limbilor franceza si latina… au introdus profesori greci-uniti. In fruntea Universitatii din Iasi au pus pe un unit… In scolile de fete au adus surori de carietate catolice... In orasele de judet, ca in Botosani, se vede ca sunt destul de multi simpli preoti catolici de parohie, au instituit episcopate catolice. A pregatit introducerea calendarului greco-unit… In sfirsit, ca sa se dea ultima lovitura, s-a infiintat seminarul catolic din Iasi ca sa inunde satele noastre cu propagandisti romano-catolici si sa le predea ca jertfa prozelitismul bisericii papale. Guvernul nostru nu pierde nici-o inprejurare ca sa arate o vadita bunavointa fata de episcopul catolic si propagandei lui, pe când în locurile cele mai inalte se discuta public despre superstitiile credintei ortodoxe… Pe lânga aceasta trebuie sa Va spun, ca guvernul nostru, numai pentru a termina despoticele sale planuri… trebuie sa se incredinteze de ajutorul – fireste nu fara folos personal – politicei straine, trebuie sa-i dea – zic – o asigurare: aceasta asigurare este darîmarea religiei noastre nationale si inlocuirea ei cu religia catolica. Nu am nevoie sa arat aci legatura launtrica, care uneste propaganda catolica din tara noastra cu propaganda pe care o savirseste in aceiasi vreme clerul polon, insufletit de aceiasi politica in tinuturile apusene al imperiului (rus). Astfel a trebuit sa se temine marele plan, care nu a avut alt scop afara de a ataca imperiul rus ortodox in acelasi timp din doua parti opuse, creându-i la Vistula si pe Dunare dusmani de credinta si de politica. Augustul imparat, care conduce in prezent soarta imperiului, numai sa voiasca, si va stropsi cu o singura lovitura revolutia si erezia… Eu nu vorbesc despre marile interese politice, care trebuie sa înpiedice Rusia in lupta contra distrugerii ortodoxiei la Dunare; numele ei atunci va fi urât, influenta ei va fi perduta, influenta dusmana insa va fi stapâna lînga portile ei. Eu chem gânduri nelumesti. Eu ma adresez ortodoxiei tuturor fratilor nostri din Rusia… Ceea ce ati facut pentru tinuturile apusene ale imperiului, unde ca si la noi, credinta nationala a fost o tinta pentru fanatica propaganda a partidului polon, faceti acelasi lucru si pentru noi…“ (Stefan Berechet, Un nou document privitor la reformele bisericesti ale lui Al. I. Cuza, in Biserica Ortodoxa Româna, 1925, p.75)

Aici sunt sintetizate prejudecatile ortodoxe legate de Roma, dupa Unirea din 1859 si Revolutia 1989: (re)orientarea moldo-valahilor de la Tarul rus si Patriarhul grec spre Europa (azi UE), spre Roma e tradare; prezenta occidentala pe Vistula si Dunare la poloneji si români (extinderea NATO), este si din punct de religios inacceptabila pentru ortodocsi; prezenta catolicilor si unitilor cu Roma din Ardeal in invatamint, institutiile de carietate este numai un cal troian al prozelitismului occidental; chiar si cultura laica franceza, limba franceza si latina sunt la fel de subversive etc.

Acest codex pravoslavnic era propagat in România postrevolutionara sub lozinca - „Nu ne vindem tara!“ La Revolutia din 1989, Ion Iliescu, fidel celei de a „treia Roma“ / Moscova, ia puterea dupa lichidarea lui Nicolae si Elena Ceausescu, adepti ai celei de a „patra Roma“ / Bucuresti. De atunci toata suflarea româneasca e pentru Europa / UE si depasirea statutului de sclavi de pe plantatia de la periferia occidentului.

Asa a reaparut spinoasa dilema politico-religioasa din vremea lui Cuza Voda: pentru integrarea româno-ortodocsilor in vest, in lumea catolicilor si protestantilor, e necesar un limbaj comun, de dialogul si Unirea cu Roma. In acest scop Iliescu a fost de mai multe ori la Roma, si cind Emil Constantinescu, un subaltern de-a lui pe linie de PCR, era presedinte, Ioan Paul II a vizitat România si a redeschis, unicului neam ortodox de origine latina, portile UE. Au venit apoi si conducatori laici. Romanie e azi in UE.

Si Preafericitul Patriarh Teoctist a fost de mai multe ori la la Roma, s-a imbratisat in vazul multimii cu Ioan Paul II si au vorbit de Unire atit la Bucuresti cit si in Piata Sf. Petru. Bineinteles ca Iliescu nu e Cuza, cum nu e nici Emil Constantinescu, care-l imita in mod penibil. Lipseste si azi un M. Kogalniceanu si o generatie pe masura.

In Razboiul Rece rusii au lichidat tot ce facilita românilor orientarea spre vest. Doua mii de biserici unite cu Roma au fost trecute la ortodoxia pravoslavnica a Moscovei de Armata Rosie. Mi de preotii si zeci de mii de intelectuali prooccidentali au fost exterminati si exilati. Au fost interzise mii de publicatii, autori. A urmat îndobitocirea comunista, cu larg caracter de masa: „In scolile elementare, de specialitate, dar mai ales din licee si facultati trebuie sa fie inlaturati profesorii de valoare care se bucura de popularitate. Locurile lor trebuie sa fie ocupare de oameni numiti de noi, avind un nivel de pregatire slab... la facultati sa ajunga cu prioritate sau in mod exclusiv, cei ce provin din cele mai joase categorii sociale, cei care nu sunt interesati sa se perfectioneze la nivel inalt, ci doar sa obtina o diploma." (KGB. Istoria secreta a operatiunilor sale externe de la Lenin la Gorbaciov. Bucuresti 1994, p.447)

In acest context nu-i de mirare ca Ion Iliescu pe de o parte a linistestit norodul drept credincios cu duhul soborniciei si pe de alta s-a confruntat si cu vrajmasi cunoscuti deja sub Cuza. Rusii, grecii, maghiarii si sirbii nu sunt pentru emancipare moldo-valahilor si Unirea lor cu Roma. Nici greco-catolicii, unitii cu Roma, dupa o generatie in catacombe, n-au ajuns la cadenta impusa de clarviziunea si dinamismul Romei.

Români care mai pledeaza pe fata pentru obedienta rusa si greaca sunt putini, totusi exista urmasii ai boierului Raznoveanu, ai KGB-ului. Ei se închina in continuare la Moscova / Constantinopol si vad in occident tot raul, vrajmasie si prozelitism. In lipsa alternativei occidentale autentice, reapar paleativele trecutului. Astfel curentul cultural francez, francmasonii liberali, dinastia cu printul Duda, colonel al Armatei romane, joaca din nou rolul de intermediari între români ortodocsi si occident.

Sub Iliescu am avut o situatie similara cu cea sub Cuza, dar exact pe dos. Daca Cuza si Kogalniceanu in taina si fara sprijinul eficient al intermediarilor cu Roma, au fost mari deschizatori de drumuri inpotriva tuturora, Iliescu si Teoctist, cu toate ca au avut sprijinul papei Ioan Paul II, al Vestului, inclusiv dorinta majoritatii, nu au fost la inaltimea momentului istoric prilejuit de sfirsitul Razboiului Rece. Din contra. Era Iliescu & Teoctist a fost numai una de tranzitie.

2007 e clar ca „toate drumurile duc la Roma“, ca Papa nu-i pentru convertire. Nici macar modelul Unirii cu Roma a greco-catolicilor transilvaneni din 1700 nu e actual, iar extinderea UE / NATO nu e impotriva rusilor, care coopereaza cu occidentalii pe fronturile Asiei. Cultura apuseana nu respinge valorile crestine orientale. Majoritatea vad ca România si Republica Moldova merg intr-o directie gresita. 90% din tineret vor sa fuga in vest. Si daca Cuza, Ceausescu, Iliescu, Constantinescu n-au reusit, dupa Razboiul Crimeii si Razboiul Rece, sa-i scoata pe moldo-valahi de la periferia mizeriei orientale si sa-i integreze in UE, urmasul lor, Basescu are acum o sansa.

Numai Unirea cu Roma, adica realizarea marele proiect national initiat de de Cuza, poate salva tara de situatia de periferie in bataia tuturor vanturilor. Bineinteles ca o apropiere intre capitanul de cursa lunga Basescu si cel mai mare teolog si folozof al timpurilor noastre, papa Benedictul XVI, nu-i usoara. Totusi sa ne reamintim de vizita comunistului Ceausescu, a (neo)comunistului Iliescu la Roma si de Constantinescu, un obscur activist PCR de la Facultatea de Geologie, care a avut curajul de initia venirea papei Ioan Paul II la Bucuresti, 1999 si mai ales de vizita papei Benedict XVI in Turcia, la Patriarhul Bartolomeu I de ziua Sf. Andrei, 2006.

In ciuda riscului de a fi mazilit de monstroasa coalitie dintre liberalii francmasoni si sobornicia greco-pravoslavnica Traian Basescu vrea sa merga pe urmele lui Cuza, a inaintasilor lui Ceausescu, Iliescu, Constantinescu. Devotamentul sau pentru Cuza merita toata cinstea. Pana acum Basescu, prizonier al Aliantei, a curentului francmason si cultural occidental, n-a reusii sa rupa lanturile coruptiri si duplicitati moldo-valahe, sa-i scoata pe romani la liman, din eterna mlastina a orientului.

Republica Moldova e inca sub rusi, dar Romania e membra a UE/NATO, ceea ce e din nou un avans de incredere a occidentalilor fata de toti romani, similar cu cel de dupa primul razboi mondial. Atunci, in Romania Mare, increderea a fost nejustificata. Francmasonii, germanii etc. au subminat unirea cu Roma, dar acum romanii sub Traian Basescu pot din nou decide: Moscova / Istambul sau Roma?

Cu instinctul sau politic, care l-a avansat in fruntea tarii, Basescu este constient ca programul politic liberalo-francmason, cultural occidental, inclusiv printul Duda sunt praf in ochi. Totul e numai o fatada, care vrea sa ascunda defectele sistemului turco-fanariot, care domneste de cinci secole la Bucuresti si a facut ca si Romania Mare sa se prabuseasca in numai doua decenii. Integrarea in Europa / UE va fi la fel de pasagera, daca se va nesocoti dorinta de unire cu Roma a lui Cuza.


Antisemitismul ortodox
http://www.ziarulnatiunea.ro/2012/05/28/antisemitismul-ortodox/
Premierii evreii Petre Roman si Mihai Razvan Ungureanu au fost dati jos din functie intempestiv (ca evreul Primakov la Moscova) pentru a nu putea candida la singura demnitate decisiva in Romania si Rusia, cea de Uns al Celui Atotputernic, Intaistatator al Statului si Bisericii, pentru ca, dupa cum bine se stie, Patriarhul si clerul pravoslavnic sunt salariatii smeriti ai Presedintelui.

Evreii au rolul de intermediari cu lumea apuseana, de modernizatori a societatii cronic subdezvoltate din Romania si Rusia. Ortodocsi si evreii isi urmaresc interesele lor divergente si de obicei minoritatea e intr-o pozitie defavorabila. Vezi cresterea si descresterea influentelor evreesti in Rusia (ca in Romania etc.) in ultimele doua secole analizata exhausiv de Alexandr Soljenitzin.

Criza din 2007 a readus in discutie rolul evreilor intr-o forma mai voalata decat in razboului mondial II, cand jidanii si tiganii, dupa terminologia antisemita a vremii, erau considerati vinovati de toate relele si deportati in Transnistria sau fugeau in Palestina. Si acum vinovati sunt tiganiii, care discrediteaza neamul si bancherii, 1% (majoritatea evrei) care exploateza 99%. (dupa ziarul BURSA din 14 mai 2012)
Cine-i vinovat? Majoritatea ortodocsilor spun ca evreii conduc lume, finantele. Bancile lor au infiintat Sistemul federal de rezerva, Banca Centrala a USA, o institutie particulara, condusa de Greenpan (originar din Romania), arhitectul crizei si actualmente de Ben Shalom Bernanke. FMI conduce tara pe fata.

In realitate, atat in trecut, cat si in tranzitia actuala, ortodocsii sunt depasiti de cerintele rationalitatii occidentale, pe care nu o intelag. Ca urmare nici nu o accepta. Pe de alta parte ei se vad mereu nedreptatiti de occidentali, cu care in mod paradoxal nici nu vor sa stea sincer de vorba. Refacerea unitatii crestine cu Roma, singura cale care ar debloca energiile folosite in diversiuni, minciuni cusute cu ata alba, este amanata la calendele grecesti.

Paradoxal ortodocsi se considera superiori fata de catolici si protestanti, asa ca vina situatiei lor precare nu poate fi decat a acestora. Dar occidentalii sunt prea puternici pentru a risca o confruntare. Asta a demonstrat Razboiul Rece dintre ortodoxo-comunisti si capitalistii, individualistii din vest. O noua Cortina de Fier, care sa protejeze oarecum primitivitatea die est, e acuma inacceptabila.

De aceea antisemitismul ortodox este de fapt o forma de antioccidentalism cu traditie, mai veche decat Marea Schisma 1054. El incepe cu incompatibilitate dintre greci si romani, dintre greco-ortodocsi si romano-catolici, dintre orient si occident. Atat antisemitismul cat si antioccidentalismul nemarturisit vor dispare cand ortodocsii si occidentalii refac unitatea in diversitate crestina.

In caz contrar se revine la cunoscuta despotie orientala.



O critica la Antisemitismul… ortodox

http://www.ziarulnatiunea.ro/2012/05/28/antisemitismul-ortodox/
Cine citește acest așa zis articol semnat de Viorel Roman (care, dincolo de numele său de „roman”, nu prea are nimic în comun cu românismul) are toate motivele să râdă cu gura până la urechi. Ceea ce reușește să debiteze în faimoasa „publicație” sunt pur și simplu refulări personale cu iz religios dar, atenție, fără a avea habar de realitățile lumii în care trăim sau măcar în realitățile istorice prin care au trecut împreună atât creștinii cât și evreii. N-am găsit nici măcar un singur exemplu concret care să demonstreze în scrisul venerabilului „publicist” faptul că ortodocșii (cel puțin cei români) ar fi antisemiți, în schimb speculează și face afirmații expunându-și pur și simplu un punct de vedere absolut părtinitor.

Pentru știința dumnealui (și a celor care ar putea să creadă spusele sale), ideea de popor ales n-a apărut la români sau la creștini, ci tocmai evreii au inventat și apoi menținut această teorie „ariană” (adică de rasă superioară) cu scopul declarat fățișde a subjuga și stăpâni popoarele lumii. Ura rasială a început odată cu declararea poporului evreu drept singurul popor capabil să se mântuiască și să dobândească promisiunile lui Dumnezeu. Asta pe de o parte, ca să o luăm în ordine oarecum cronologică.

Pe de altă parte, a vorbi deschis despre sionism și enormele prejudicii aduse de elita mondială EVREIASCĂ de-a lungul timpului atât propriilor conaționali cât și popoarelor lumii nu înseamnă antisemitism, ci o simplă exprimare a unor adevăruri istorice care nu incriminează cu nimic pe evreii simpli, pe evreii care nici ei înșiși nu cunosc starea reală a politicii subversive dusă de factorii decizionali ai țării lor. Asta așa, ca să nu mai comentăm, spre exemplu, despre vânzările din spatele frontului și atrocitățile și barbariile comise de unii evrei în perioada Celui de-al Doilea Război Mondial, sau despre cine a fost în spatele creării vestitului comunism - mai ales în Rusia pravoslavnică la care venerabilul scriitor face referire cu atâta zel și patos demn de un cronicar.

În aceeași ordine de idei, țin să precizez că la cârma țărișoarei noastre s-au aflat (mai ales după 89) o serie de personaje de origini semite, fără ca Biserica Ortodoxă Română să aibă vreodată vreo zvâcnire (măcar de orgoliu) prin care să dea un semn că are ceva împotriva evreilor. Dimpotrivă, și tocmai din această cauză ne aflăm astăzi la stadiul de cobai ai Europei, de țară secată de resurse (mai ales umane). Iar aici cred că se pretează exemplul guvernatorului Băncii Naționale a României care, cred că nu mai e un secret pentru nimeni, a fost și a rămas tot un evreu la origini.

Cum-necum, la cârma destinelor economice ale României se află întotdeauna un evreu. Asta e, nu putem ascunde asta pe după deget. Și ca și cum n-ar fi fost de-ajuns, BOR n-a schițat nici un fel de gest când vestiții emisari (SAMSARI, în traducere liberă) ai FMI și BM, emisari de origini nu tocmai creștine (J. Franks fiind mormon, o religie interzisă în unele state ale lumii), au hotărât ca românii să devină proscrișii planetei, după cei ai țărilor africane, desigur.

În realitate (ca să-l parafrazez pe distinsul scriitor de gogorițe), atât în trecut, cât și în tranziția actuală, ortodocșii NU sunt depășiți de cerințele raționalității occidentale, ci sunt foarte adânc ancorați în realitățile cotidiene pe care tocmai unii evrei ni le dictează. Spre deosebire de frații lor evrei însă, românii ortodocși (și bănuiesc că și cei catolici) sunt cu mult mai primitori și mai maleabili, mult mai omenoși și mai miloși din fire, ceea ce-i face de multe ori ținte sigure pentru vânătorii de chilipiruri. Ce vreau să spun cu asta, că românii nu gândesc numai/doar cu mintea, ci și cu inima! Cu alte cuvinte încă își mai folosesc bunul simț, rușinea de oameni și frica de Dumnezeu (ceea ce noi numim conștiință), adică exact preceptele creștinești după care se conduc și pe care le dezvoltă tocmai în sânul Bisericii Ortodoxe.

Acestea fiind zise, să vă fie rușine d-le Roman că arătați cu degetul spre creștinism făcându-l de sorginte antisemită!!! Habar n-aveți cu ce se mănâncă creștinismul, vorbiți ca un simplu „outsider” și vă obosiți degeaba, în speranța că, probabil, vă veți auzi propriile bazaconii și le veți crede. Încă un lucru mai am de adăugat aici, și anume că ortodoxia nu trebuie să facă nici un fel de compromis ca să fie pe placul oamenilor de azi, oameni care nu vor să-și schimbe obiceiurile și apucăturile deșănțate. Ortodoxia rămâne principala armă de luptă împotriva tarelor societății noastre și, fie că vrem sau nu să acceptăm, nu este învechită în nici un fel tocmai pentru că ea se adresează oamenilor „moderni” de azi. Creștinismul apusean „a apus” pentru că a făcut compromisuri și apoi a încercat să îndrepte relele făcute prin adoptarea de alte compromisuri … compromițătoare, adică a intrat într-un fel de cerc vicios.

NU noi suntem păgâni, d-le Roman, nu noi l-am crucificat pe Fiul lui Dumnezeu ca sângele Lui să cadă blestem asupra urmașilor, dacă înțelegeți aluzia.


Viorel Roman: Confruntat cu afirmatia: cum-necum, la carma destinelor Romaniei se afla intodeauna un evreu, dupa cum afirma criticul meu mai sus, am cautat si eu sa raspund intr-o serie de articole, aproape o brosura, la intrebarea:



EVREII CONDUC LUMEA?

www.badpolitics.ro/evreii-conduc-lumea-viorel-...

 

Introducere

Ion Antonescu si evreii între orient şi occident

Antisemitismul, Karl Marx şi Unirea cu Roma

Holocaustul sau Mahomed. Care-i adevărul?

München şi antisemitismul fără evrei

Benedict XVI şi Holocaustul

Secolul evreilor

Evreii şi românii

Fără evrei, n-ar fi terorişti?

Holocaustul în Germania şi România

Antisemitism ortodox

Holocaustul şi viitorul românilor

Noi despăgubiri de război evreilor?

Românii împotriva Holocaustului

Sacralizarea Holocaustului în România

Romanii, occidentalii si antisemitismul

Adolf Hitler

Monumentul holocaustului

Raoul Şorban

Industria Holocaustului

Al doilea front al conducătorilor români

Tranziţia prin evrei, francmasoni şi comunişti

Bremen – Bucureşti 2008



Prietenului meu Raoul Şorban (1912-2006)

„Drept între popoare”, Yad Vashem, Israel



INTRODUCERE

Istoria României este strâns legată de evrei, care au fost mereu în prima line a modernizării, industrializării, tranziţiilor şi au avut, au rolul de curea de legătură între „plantaţia de la Dunărea de Jos” cu metropolele occidentale sau Moscova. Dar România a pierdut al doilea război mondial şi cel de al treilea, „cel rece”, aşa că li s-a impus după 1945 “Istoria R.P.R.” şi azi cum să vadă ei holocaustul şi comunismului. Evrei mereu în slujba învingătorilor? Sunt românii antisemiţi pentru că nu le-a dat, dă mâna să fie antisovietici, iar astăzi antiamericani, occidentali? De aceea nu-i de mirare că de la Revoluţia de la Crăciun 1989, când au fost împuşcaţi „dictatorul şi sinistra sa soţie” (TVR) până la Revelionul 2007, când a fost integrată România în UE, în aşa zisa perioadă tulbure de tranziţie a reapărut simultan, atât „Chestiuea evreiască”, cât şi teoria conspiraţiei: cine conduce lumea? Lumea e condusă de un miliard de creştini occidentali, adică „Lumea I”. Dar Occidentul forţează însă volens, nolens restul lumii, pe cei cinci miliarde de „barbari” moderni, la o interdependenţă, concurenţă, raţionalitate greu de suportat şi de o intensitate a comunicării imposibil de scăpat. Cine-i vinovat de sărăcie, decalaje şi tensiuni? Occidentalizarea lumii începe cu Imperiul Roman, colonialismul, imperialismul şi globalizarea. Din antichitate persistă şi teoria conspiraţiei, după care evreii sunt ţapi ispăşitori pentru fenomene inexplicabile. Mai ales în perioade de crize antisemitismul are conjunctură şi „Protocoalele înţelepţilor Sionului” sunt reeditate. In zilele noastre criza financiar-bancară, care a pulverizat 6.000.000.000.000 $, a reînviat prejudecăţile: Cine a profitat şi trage sforile? Cine caută în google în germană sau engleză despre evrei şi finanţe sau conducerea lumii, dă peste cinci milioane de documente, iar fraza „Evreii conduc lumea?” este deja folosită de 25.000 de ori. Toate acestea justifică editarea contribuţiilor mele, mai ales că relaţiile româno-evreişti au luat o turnură neaşteptată. După ce o perioadă de timp Ion Antonescu era considerat salvator al evreilor din ţara amputată 2/3 în 1940 şi chiar a zeci de mii de evrei ajunşi sub maghiari în Transilvania de Nord-Vest, asistăm acum la demonizarea lui. Chiar memoria unui salvator de evrei, care şi-a periclitat viaţa fără avantaje materiale, cum a fost Raoul Şorban – „Drept între popoare” al Institutului Yad Vashem – este răstălmăcită pentru a-i recicla pe români în antisemiţi. Conform paradoxului care-i frământă pe istorici: “viitorul este clar … trecutul este însă din ce în ce mai incert”.

 

Repost 0
Published by viorel-roman-bremen
Kommentiere diesen Post
20. Juli 2013 6 20 /07 /Juli /2013 00:10

 

Tiganii si evreii romani 

Viorel Roman

 


Cuvant inainte 2

Interesul national 2

Scoala Ardeleana 4

Duplicitate moldo-valaha 6

Puncte de vedere contrare 7

Capitalismul ca religie 12

Viitorul Misiunii Române Unite 13

Tiganii. Apelul intelectualilor romani 30

Tiganizarea Romaniei 33

Mihai Viteazul si unirea ci Roma 37

Cuza si unirea ci Roma 38

Antisemitismul ortodox 42

Puncte de vedere contrare 43

Evreii conduc lumea? 45

Introducere 45

Ion Antonescu si evreii între orient şi occident 46

Antisemitismul, Karl Marx şi Unirea cu Roma 48

Holocaustul sau Mahomed. Care-i adevărul? 49

München şi antisemitismul fără evrei 50

Benedict XVI şi Holocaustul 51

Secolul evreilor 52

Evreii şi românii 53

Fără evrei, n-ar fi terorişti? 55

Holocaustul în Germania şi România 56

Antisemitism ortodox 61

Holocaustul şi viitorul românilor 62

Noi despăgubiri de război evreilor? 63

Românii împotriva Holocaustului 66

Sacralizarea Holocaustului în România 67

Romanii, occidentalii si antisemitismul 70

Adolf Hitler 72

Monumentul holocaustului 73

Raoul Şorban 74

Industria Holocaustului 76

Al doilea front al conducătorilor români 77

Tranziţia prin evrei, francmasoni şi comunişti 80

Puncte de vedere contrare 83

Papa, germanii si evreii 85

Churchill, Hitler si antisemitismul 87

Ghinionul de a fi moldo-valah 88

al treilea cardinal 89

trei premize si sapte teze 91

intre evrei si unitii cu Roma 92

Punct de vedere contrar 94

Bremen – Bucuresti 2012

 

 

 

Cuvant inainte

Cand cam o treime din populatia activa a Romaniei a fugit spre vest trebuie analizate cauzele pentru ca legislativul, executivul si justitia nu functioneaza.

In ce masura democratia occidentala, tip Westminster este compatibila cu ortodoxia, dupa ce greco-ordodocsi sunt falimenti si asistati de FMI ramane sa vedem mai jos.

Aderarea la civilizatia crestinilor occidentali, la UE, FMI, NATO nu e incompatibila cu normele, valorile duhovniciei si soborniciei moscovite si constantinopolitane.

Tara merge intr-o directie gresita si din nou sunt tapii ispasitori evreii si tiganii, cand este evident ca proiectul, modelul de guvernare moldo-valah a esuat.

Interesul de care s-a bucurat cartea mea Imperiul, evreii si romanii, Timisoara Helicon 1994, 271 p., ma indeamna sa continui discursul mai actual decat in trecut.

Intre timp fac o departajare mai clara intre modeul Scolii Ardelene, al Bisericii unite cu Roma si duplicitatea, antisemitismul moldo-valah orientat spre Moscova.

Abordarea ordinii lumii din perspectiva Ratiune (Marx, ateistii) sau a lui Dumnezeu (judeo-crestinii) permite definirea mai clara a interesului si a orientarii nationale.

Evreii si tiganii, antisemitismul si xenofobia nu determina mersul istoriei, dar ne ajuta indirect sa definim aspecte social-politice majore, care raman altfel confuze.

Am preluat si puncte de vedere contradictorii pentru a ilustra problematica tabuizata in trecut si suspectata azi de a nu fi politic corecta, ceea ce e cam acelasi lucru.

Bremen, iunie 2012



INTERESUL NATIONAL 2012


www.ziarulnatiunea.ro/.../2012-si-interesul-natio..., www.rotarybvp.ro/viorel-roman-interesul-nation.., confluente.ro/Viorel_roman_interesul_national_..., noutati.intercer.net/...romanesti-internationale/vi.., www.clipa.com/a3314-INTERESUL-NATIONAL..., conexiunicrestine.ro/xx/xx/.../viorel_roman/vie.., www.observatorul.com/articles_main.asp?...,


Trei sau patru milioane de romanii ortodocsi voteaza cu picioarele si pleca in occident si nu numai ei resping intersul national actual formulat de greco-pravoslavnici, de masoni, de adeptii curentelor culturale occidentale de la Bucuresti si vor drepturile omului, asa cum sunt formulate de Roma eterna - Libertate (nu teoretica, ci si materiala!), Dreptate si Pace.

Romanii in calea imperiilor, culturilor, religiilor au avut in decursul timpului interese asa zise nationale dictate de altii, nu de rare ori care se bat cap in cap. Cu toate astea exista un interes national autentic, chiar daca-i mai greu de descifrat. Numai cei cu o unitate a limbii, scrisului si religiei - China, Israel, Vatican - au unul cat se poate de clar.

Transilvanenii se orienteaza spre Roma, moldo-valahii spre a doua si a treia Roma, Constantinopol / Moscova. Mai recent Bucurestiul se vrea a patra Roma. Aceste orientari duc la interese nationale diferit cu toate ca din toate timpurile si la toate neamurile interesul national cere unitate si emanciparea nationala, economica si sociala. O retrospectiva.

1600, in alianta cu Papa de la Roma, Mihai Viteazul face unitatea nationala, dar e ucis pentru ca el trateaza si cu greco-ortodocsii din Constantinopol, care il voiau Imparat al Bizantului, si cu a treia Roma, Moscova, care avea interese contrare papei de la Roma, initiatorul si conducatorul Ligii crestine.

1700, valahii ortodocsii din Transilvania se unesc cu Roma, dar nu sunt urmati de moldo-valahii obedienti Constantinopolului. Din contra, in loc sa se orienteze spre Roma, Cantemir Voda se aliaza cu a treia Roma, Moscova. Sultanul confruntat mereu cu rezistenta romanilor, da apoi tronurile moldo-valahe fanariotilor a caror interes era exclusiv imbogatirea personala.

1774, dupa pacea de la Kuciuc Kainargi, decaderea Imperiului Otoman si ascensiunea celui Rus duc la inlaturarea greco-fanariotilor la Bucuresti si Iasi si inlocuirea lor cu domnitori autohtoni, dar de atunci pana astazi, desigur in sens duhovnicesc si sobernicesc din partea Constantinopolului si foarte direct si concret din partea Moscovei (vezi ascensiunea agentilor rusi Anei Pauker si a lui Ion Iliescu la Bucuresti) din gratia Sultanului, Patriarhului grec si a Tarului moscovit.

1859, dupa victoria occidentului inpotriva Rusiei, in Razboiul Crimeii, Alexandru Ioan I Cuza aspira la refacerea unitatii cu Roma ca fratii lui din Transilvania, dar este tradat de cei care voiau o cooperare cu occidentul pe noi baze culturale, masonice si dinastice. Cam ca in zilele noastre. Dezastrul acestei politici duplicitare ne arata ca interesul national formulat de Cuza e cel autentic.

1918, dupa razboiul mondial, Romania Mare condusa de regele catolic Ferdinad I cu un mandat de la Alba Iulia urma sa devina o dioceza a Romei. Dar influenta nociva a celei de a doua si a treia Roma, a greco-pravoslavnicilor in alianta cu dinastia straina de neam si curentele culturale occidentale, masonice au deturnat, subminat insa interesul national formulta de Scoala Ardeleana si totul se destrama, ca in vremea lui Mihai Viteazul si Cuza. Linia nationala de urmat a devenit insa foarte clara. Moscova sau Roma?

1968-1989, Nicolae si Elena Ceausescu refuza orientarea spre cele trei Rome si vor refacerea Bizantului, a patra Roma la Bucuresti. Vezi Casa Poporului si in gradina ei constructia Catedralei Mantuirii Neamului. Lichidati de Craciun 1989, ei deschid calea presedintilor ortodocsi moldo-valahi Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Basescu, care renunta la linia greco-fanariota, dinastica si cauta sa-i urmeze pe Mihai Viteazul, Inocentiu Micu-Klein, Cuza, Ferdinand.

2012, Republica Moldova e in sfera de influenta rusa, Romania in cea ruso-ocidentala si ambele fac un echilibaru intre interesele marilor puteri, culturi si religii. Concurenta interesului national filoslav (Iliescu, Preafericitul Daniel), pro-occidental (Constantinescu, Preafericitul Lucian), maghiar (Tokes), tiganesc (Vanghelie), grecesc (Tariceanu), evreesc (Roman), armenesc (Vosganian) etc. creaza mari confuzii si au dus la un blocaj national.

In acesta dezorientare si blocaj duhovnicesc si sobornicesc interesul national al tuturor romanilor nu poate fi altul decat revenireala la origine, la refacerea unitatii religioase cu Roma. Dialogul inceput de Fericitul Ioan Paul II la Bucureti trebuie continuat. Mana intina a occidentului in anii 1600, 1700, 1859, 1918, 2007 trebuie onorata. De unirea a tuturor romanilor cu Roma depinde emanciparea nationala si sociala nu de paleativele practicate pana acum.

Aflați în calea imperiilor, culturilor, religiilor, românii au avut în decursul timpului interese așa-zis naționale dictate întotdeauna de alții care, nu de puține ori, s-au bătut în cap. Cu toate astea, există un interes național autentic, chiar dacă-i mai greu de descifrat. Numai cei cu o unitate a limbii, scrisului și religiei – China, Israel, Vatican – au unul cât se poate de clar.



  1. SCOALA ARDELEANA SI CEA MOLDO-VALAHA

  2. IDEEA, FAPTA SI ORIENTAREA NATIONALA

www.gandaculdecolorado.com/.../3645-scoala-a..., http://www.observatorul.com/, www.clipa.com/a3878-SCOALA-ARDELEANA..,


Romanii au doua curente religioase, culturale, politice: Biserica unita cu Roma, papa de la Roma, Preafericitul Lucian Muresan, al treilea cardinal roman, Scoala Ardeleana si Biserica ortodoxa moldo-valaha, presedintele tarii, Preafericitul patriarh Daniel, orientati spre Constantinopol si Moscova. Prima n-a reusit in trei sute de ani sa treaca Carpatii, iar cea de a doua a lichidat-o 1948 pe prima cu ajutorul Moscovei si incearca sa pastreze si azi situatia dominanta din perioada cand era protejata de Dictatura si Cortina de Fier ruseasca.

Cand rusii si americanii termina razboiul rece, romanii intra, cum e firesc 1944 si 1989, in sfera de influenta a greco-pravoslavnicilor, a Moscovei si Constantinopolului, care impun presedinti moldo-valahi. Refacerea Bisericii unite cu Roma si integrarea in UE/NATO confera duplicitatii de la Bucuresti inca o aparenta de credibilitate, dar trei, patru milioane de romani au fugint spre spre vest, foarte putini cauta salvarea in proiectul greco-pravoslav. De aicea necesitatea de a se folosi de paleative orientale mai mult sau mai putin sofisticate.

Incapacitatea, refuzul ortodoxie moldo-valahe de a dialoga, coopera cu vestul e depasita de bine de rau de curentele culturale proocidentale ale asa zisei societati civile, de masoni, de maghiari, germani, tigani romi, armeni, evrei, greci etc., care trag cu totii targa pe uscat. Toata lumea vede ca imparatul, presedintele moldo-valah de la Bucuresti este gol. Nimeni nu intervine si senzatia de neputinta e deja generala. Asta l-a facut pe acad. Florin Constantiniu sa remarce public ca acuma este mai rau decat sub Stalin si nimeni nu l-a contazis.

Ideea, proiectul emanciparii nationale si sociale apartine Scolii Ardelene (1791, 1848), fapta unitatii este a moldo-valahilor (1859, 1918), de aici pleaca confuzia. Moldo-valahi vor sa le apartina lor atat ideea cat si fapta. Ei vor sa fie modelul de urmat pentru toti romanii, ceea ce nu se poate raliza decat cu forta. Au desfiintat, marginalizat Biserica unita cu Roma si, concomitent, au degradat Scoala Ardeleana la nivelul iluminismului. Corifeii scolii Ardelene erau catolici, nu puteau fi masoni laici, fara a fi excomunicati.

Proiectul moldo-valah a fost sustinut masiv de Stalin si la Revolutia de Craciun 1989 mai mult decat 30.000 de agenti condusi de Moscova au asigurat continuarea cursului dorit de ea. Este inca incerta orientarea romanilor ortodocsi. Vor continua pe linia moldo-valaha dictata de Moscova si Constantinopol sau vor realiza o sinteza a ideii si faptei nationale?

Roma nu s-a construit intr-o zi, asa ca acest proces de emancipare nationala este de durata. Vizita Fericitului papa Ioan Paul II la Bucuresti in mai 1999, urmata de conducatorii Europei a deschis calea spre emanciparea in Europa occidentala. Ajunge asta?

Integrarea in UE, FMI, NATO este perceputa de moldo-valahi ca un paravan care permite continuarea cutumelor orientale, clientelare fanarioto-pravoslavnice, ca in perioada interbelica. Nu este pentru prima data cand Roma, punctul de plecare si aspiratie al tuturor, intinde o mana de ajutor romanilor, dupa care ei, de la Mihai Viteazul si Cuza la Nicolae Ceausescu, cand isi vad sacii in caruta, intorc spatele cu consecinte tragice pentru ei si pentru tot neamul lor.

Europa de astazi creeaza un cadru propice ca Presedintele tarii, Preafericitul Daniel si Preafericitul Lucian, cardinal Muresan sa inceapa un dialog intre ei privind ideea si fapta nationala spre binele tuturora si cu totii, impreuna, cu papa Benedict XVII, pentru ca stim mai bine ca toata lumea, pentru ca de acolo venim:

Toate drumurile duc la Roma!



DUPLICITATEA MOLDO-VALAHA


www.armoniiculturale.ro/index.php?...duplicitat..., busteni.crrt.ro/viorel-roman-duplicitate...,confluente.ro/articole/viorel_roman/doc, www.totpal.ro/tudor-gheorghe-revine-l...,wwwziarulploiesti.ro/nu-va-faceti-planuri-pentr..., www.stiriazi.ro/ziare/cuvinte/o/.../stiri...www.niuzer.ro/.../DUPLICITATEA-MOLDO-V..

 

In vremea ideologiei panortodoxe, in straie marxist-leniniste, era firesc ca dupa Cortina de Fier bisericile unite cu Roma si elita prooccidentala din Romania sa fi fortate spre Moscova cu baioneta. Dupa aceiasi logica, practica, ar fi acuma firesc ca bisericile si elita ortodoxa sa fie reoriente spre Roma, vest. Realitatea este cu totul alta cu consecinte usor de prevazut. Biserica Unita a Preafericitului Lucian cardinal Muresan e persecutata, curentul prooccident e numai de fatada in timp ce Bucurestiul se foloseste de tiganii si evrei, pentru a abate atentia de la orientarea sa greco-pravoslavnica, antioccidentala.

Este normal ca greco-ortodocsii dupa cinci sute de ani de cea mai corupta si stupida administratie din lume, cea turco-fanariota, nu au cum avea un stat compatibil cu Europa occidentala. Promovarea prim-ministrilor evrei Roman si Ungureanu sau a tiganilor romi Iliescu, Nastase, Vanghelie, plus clanurile lor Butoane, Visinel, Camataru, Fane Spoitoru nu pot ascunde faptul ca nu ei sunt de vina ca statul si societatea moldo-valaha sunt in deriva.

Folosindu-se de invazia de tigani spre vest, statul intregeste acuma Casa lui Ceausescu cu cea a Manuirii Neamului, modelul de urmat al moldo-valahilor, nu a romanilor. Vor reusi valahii sa marginalizeze modelul Scoalii Ardeleane orientat spre Roma? Cei care n-au cunoscut niciodata o politica rationala, sunt numai individual competitivi in Europa, asta pentru ca presedintii moldo-valahi Ceausescu, Iliescu, Constantinescu, Basescu, se pregateste Antonescu, secondati de fideli lor Patriarhi, Teoctist si Daniel, sunt in lanturile grele ale duhovniciei si soborniciei constantinopolitane si moscovite, dupa o expresie interbelica. Cand va trece Carpatii Biserica Unita? Cand adera romanii la UE?

Fericitului papa Ioan Paul II la Bucuresti in 1999 a inceput dialogul cu moldo-valahi. Dar imediat s-a revenit la Iliescu si orientarea sa moscovita. Duplicitate este veche. Mihai Viteazul realizeaza Unirea cu ajutorul papei de la Roma, dar dupicitatea greco-slava il ucide. Cuza opteaza pentru unirea cu Roma, dar fratii lui il exileaza. Dupa Marea Unire se refuza orientarea spre Roma si tara este dezmenbrata. Cand si cum va reactiona occidentul la duplicitatea actuala si care vor fi consecintele? Privind in trecut putem presupune ca vor fi negative.

Dupa 1989 Moscova si Belgradul renunta la provinciile neortodoxe din vest - Tarile Baltice, Slovenia, Croatia, Bosnia si Herzegovina -, in schimb moldo-valahi administreaza Transilvania si Banatul cu toate ca peste 10 la suta din populatia tarii a fugit in occident. Regionalizarea va obliga si Bucurestiul sa elibereze provinciile din vest sau se va uni cu Roma si va renunta la coruptia, clientelismul si blocajul administrativ greco-pravoslavnic?

Cand va adera Romania, nu numai duplicitar, la Europa occidentala, la UE?


Puncte de vedere contrare

1) "În vremea ideologiei panortodoxe, în straie marxist-leniniste..." e o contradictie in termeni. Marxism-leninismul este o ideologie atee, din care leninismul, zis de origine rasariteana, e doar partea de cucerire si pastrare a puterii prin exercitarea violentei revolutionare. Este stiut ca Lenin detesta ortodoxia si clerul ortodox, iar cate biserici s-au inchis si demolat in primii 30 de ani de soviete, nici nu se mai stie. Tara unde ideologia comunista a prins cel mai bine, avand 40% din voturi inainte de 1939 a fost Cehoslovacia, care numai ortodoxa nu e!

Viorel Roman: Au trecut doua decenii de cand ideologia marxista a eliberarii exploatarii omului de catre om a PC s-a dovedita, langa national-socialismul muncitorilor germani NSDAP, cea mai inumana forma de sclavie si exploatare.

Dupa Revolutiile din 1989, cand s-au vazut dimensiunile criminale ale minciunii in estul Europei, nimeni nu s-a bucurat. Entuziasmul de parada de la Balconul CC si la TVR avea rolul de a trece cat mai repede peste acest moment penibil pentru toti, dar mai ales pentru cei multi si obiditi, umiliti, siliti sa traiasca generatii de a randul ca robi, fara libertatea de expresie, miscare, fara dreptul la adevar, la justitie, la drepturile fundamentale ale omului.

Asta explica de ce PCR, FSN, PDSR, PSD - Ceausescu, Iliescu au ramas la putere in mod democratic cu aceiasi ideologie. Si in occident, marxismul era la moda, partial finantat de PC-urile din est, si s-a altoit chiar si pe credinta crestina dand nastere teologiei eliberarii, care la dezastrul din est a intrat si ea in criza.

Marxismul a fost o mare incercare de a salva intreaga lume, pe care pretindea a o analiza stiintific. Credinta era inlocuita de materialismul dialectic si stiintific, de cunostere stiintifica. Oricum nu se mai punea problema numai a cunosterii, cum fac din totdeauna filozofii, ci a transformarii intregii societati umane, chiar si a omului.

Rezultatul a fost scoaterea lui Dumnezeu - opium pentru popor - din societate, decuplarea muncii de remunerarea ei si a sexualitatii de procreere. Libertatea, telul suprem al miscarii, era conditionata de egalitatea tuturora. Asa ca inca de la inceput libertatea era sacrificata pe altarul egalitatii si era determinata pe deasupra de structura intregului.

Lupta se ducea pentru schimbarea structurii social-politice a intregii lumi. Unde duce o astfel de insiruire de minciuni? La un om nou, ne asigurau ideologii PC, pentru ca se vedea cu ochiul liber lipsa de libertate, dreptate, pentru care se pretindea ca se fac sacrificii cu minciuni pe toate drumurile si pentru mai multa siguranta, cu granite inchise.

Faptul ca atat ideologia lui Karl Marx, cat si teologia eliberarii s-au dovedit constructii intelectuale inumane, a generat, cum este poate si firesc, nihilismul si relativismul. Daca si aceste mari teorii eliberatoare, care voiau sa realizeze aspiratiile omul (nou!) spre adevar, libertate si progres, au esuat atat de lamentabil, atunci poate ca nu exista nici o teorie sau perspectiva, care sa valoreze mai mult.

Totu-i o apa si un pamant, totu-i relativ. Si daca oricum nu exista adevar, poate ca doctrina n-a fost inca cum trebuie intelesa si mai ales aplicata. In acest context n-ar fi de mirare daca fantoma comunista care a bantuit prin Europa apoi prin intreaga lume, marxismul, exilat in lumea civilizata in cimitirul ideilor, si-ar face din nou aparitia, desigur intr-un nou vesmant, la fel de demonic ca cel vechi.

2) Nu e deloc clar de ce "ar fi acuma firesc ca bisericile si elita ortodoxa sa fie reorientate spre Roma". Ce fac bisericile e treaba lor, iar modernizarea, daca de ea e vorba, nu se mai face demult pe criterii religioase. Parca nimeni nu a cerut arabilor sa treaca la catolicism, si chinezilor cu atat mai putin. Modelul Scolii Ardelene e depasit de mult. Studii in occident se pot face si fara popimea catolica, doar universitatile occidentale cauta clienti pentru "servicii educationale" iar daca, pe baza modelului chinez, am avea banii lor, ma tem ca s-ar converti occidentalii la ortodoxie (cu conditia sa se tina de teoria ta).

Reproduc mai jos discutia legata de ortodoxie-occident cu un coleg care are acelasi punct de vedere – ortodoxia, religia n-are nimic de a face cu realitatile de astazi - si un articol despre capitalism ca religie.

Silviu Cerna, Universitatea din Timisoara: Draga Viorel, consider ca descrierea pe care o faci starilor de lucruri este, in general, foarte corecta, insa nu cred ca aceste situatii sunt cauzate de ortodoxism sau in primul rand de acesta. Ele se intalnesc in forme asemanatoare in tarile foste comuniste neortodoxe romano-catolice Polonia, Cehia-Slovacia, protestanta RDG, precum si in lumea postcomunista necrestina, musulmana din fostele republici sovietice din Asia Centrala.

Viorel Roman, Universitatea din Bremen: Marxismul, o religie prometeica, care voia sa realizeze raiul pe pamant, s-a implementat sub teroare. Forme de evlavie vechi au dat totusi un specific local. Se poate vedea usor deosebire intre comunismul catolic polonez, care a dat semnalul, prin papa Ioan Paul II si Solidaritatea, inchiderii spectacolului penibil de nedreptate si minciuna organizat de Moscova, cel musulman din Asia Centrala sau cel confucianist din China. Sau Pile, Cunostiinte si Relatii PCR la romani si bulgari. Sa ne reamintim ca in lupta pentru promovarea comunismului in Afganistan, sovieticii au constatat cu stupoare ca soldatii lor musulmanii nu trageu in fratii lor de credinta, asa ca au trebuuit sa aduca in linia intai numai crestini si sa termine repede nefericita excapada la islamici. Oricum Lagărul comunist era ab ovo condamnat pentru că l-a scos pe Dumnezeu din societate, salarul n-avea legătura cu munca si sexualitatea era decuplată de procreere.

S. C.: Daca exista totusi anumite deosebiri - si ele, desigur, exista -, acestea par a tine mei degraba de istoria mai veche si mai noua si mai ales de tipul de comunism aplicat, precum si de durata acestuia (de exemplu, in fostele republici jugoslave, indiferent ca sunt ortodoxe, catolice sau musulmane, pamanatul este integral lucrat, pe cand in Romania, nu; dupa mine, aceasta situatie, cu relevanta majora din punct de vedere economic si social-politic, se explica mai bine prin consecintele colectivizarii, nu prin credinta; dar, fara colectivizare, ceea ce a fost in Jugoslavia a fost cu adevarat comunism?).

V.R.: Istoria joaca un rol important. La impartirea sferelor de influenta Stalin a obtinut de la occidentali 90% de influenta in Romania, dar numai 50% in Jugoslavia und jumătate de populatie nu era ortodoxa. Asa ca aici s-a dus o lupta continua intre ortodoxie si occident, pana cand fara sprijinul Moscovei ca in razboaiele mondiale, catolicii si musulmanii s-au eliberat de teroarea ortodoxa in lupte grele. Razboiul a fost de fapt religios, nu etnic. Toti sunt slavi, dar de credinte diferite.

S. C.: In ceea ce ii priveste pe romani, toata experienta si toate lecturile mele arata ca, in mod preponderent, ei nu sunt atat de credinciosi incat comportamentele si diversele aspecte ale vietii lor sociale sa fie determinate in mod hotarator de valorile religioase. Ei sun mai degraba superstitiosi, dar aceasta este altceva. Aici este vorba despre interiorizarea valorilor si normelor etice derivate din credinta, ceea ce presupune un anumit grad de evolutie spirituala individuala si colectiva.

V.R.: Ortodoxia greaca este speculativa, cea slava mesianica (vezi panortodoxia si panslavismul), iar a noastra este pragmatica, permanent in lupta pe toate fronturile. Greco-slavii n-au incredere in romani pentru ca sunt latini, occidentalii, aliatii lor firesti, n-au incredere in ei pentru ca sunt ortodocs, duplicitari, ca Mihai Viteazu si Nicolae Ceusescu. In Sfantul Imperiu Roman romanii erau numai toleratii. Greco-slavii i-au decimat. La sud de Dunare sunt sub 10%, iar la nord au fost tinuti in mizerie fara orase sau dreptul de a se ruga, scrie in limba lor latina, ca le taia popa greco-slav limba. Si azi se vad urmele acestei nedreptati strigatoare la cer. Totusi a fost suficient ca ortodocsii din Transilvania sa se uneasca cu Roma si au si aparut Corifeii Scolii Ardelene, miscarea de emancipare nationala, Romania Mare.

S. C.: Precizez ca sunt cat se poate de constient de importanta convingerilor religioase si a implicatiilor lor morale pentru viata individului si a colectivitatilor umane, insa nu cred ca, dupa jumatate de secol de educatie ateista si intr-o lume secularizata, acestea sunt, la romani cel putin, principalul factor comportamental.

V.R.: Dupa jumătate de secol de minciuna si sclavie, nu-i de mirare ca societatea romaneasca este in deriva. Ateismul si relativismul fac ravagii si in occident. Faptul ca in Constitutia Europei crestinismul e trecut cu vederea, e un scandal. Sa ne reamintim ca la anul 1000, populatia globului, 200 de milioane, traia la cheremul tiranilor tribali, cu superstitii, bolii, foamete. Progesul generat de Europa, face ca azi 6 miliarde sa traiesca în conditii incomparabile. Crestinii au depasit superstitiile, credinta oarba în caracterul ciclic al timpului si a introdus notiunea lineara de progres. Imitatia Cre¬ato¬rului, Imago Dei, face ca omul, devenind el insusi creator, sa stapineasca el natura, nu invers, ca la pagani. Manastirile au salvat cultura latina de barbari, au propagat valorile muncii, au devenit si intreprinderi cu evidenta costurilor si a profitului, care era reinvestit. Catedralele sunt modelul vizibil al investitiilor mai multor generatii. Calugarii descopereau tehnologii productive. In evul mediu o treime din Europa era condusa direct de Biserica, în limba latina. Cadrul juridic al UE, e dreptul roman, acquisul comunitar, forma laică a codului canonic romano-catolic.

S. C.: Da-mi un singur exemplu de fapta individuala sau sociala care, in zilele noastre, la romani, sa fi fost in mod clar inspirata de o credinta sau de vreo convingere (de orice gen, nu numai religiosa) si sun gata sa-mi schimb parerea!

V.R.: Convertirea lui Ion Iliescu, comunist si fiu de ilegalist si a primului sau ministru Petre Roman, fiul lui Roman / Neulaender, evreu Kominternist, la ortodoxie. Ambi marxisti si ateisti isi faceau cruce la TVR dupa Revolutie si sarutau moastele Sf. Parascheva. Botezul familiei Putin si a KGB-ului nu stiu daca este o fapta individuala sau sociala. Clar este ca inlocuirea loctitorului politic din armata ortodoxa cu un popa e o fapta sociala. Uita-te la harta alegerilor, moldo-valahi voteaza intodeauna altfel decat unitii cu Roma din Transilvania si Banat. Orientare ortodoxa si occidentala in Romania.

S. C.: Adevarul este ca, la romani, nu cunoastem, in toata istoria lor, exemple de martiri si de kamicaze! Desi avem, din fericire, unele exemple - nu prea multe si din ce in ce mai rare - de oameni de caracter.

V.R.: Urmasii legiunilor pierdute la Dunarea de Jos, romanii sunt oameni pragmatici, nu au vocatia de kamicaze. Totusi ierarhii Bisericii Unite cu Roma au refuzat dictatul lui Stalin si s-au prapadit in puscariile ortodoxo-comuniste.

S. C.: Referitor la aranjamentele facute la nivelul conducatorilor celor doua mari biserici crestine si consecintele lor politice, consider ca aici suntem in domeniul speculatiei pure, ca si atunci cand vorbim despre alte „oculte”. Inter alia si pentru ca ii cunosc personal pe unii inalti ierarhi romani si nu cred ca au avengura necesara pentru un asemenea proiect - admitand ca acesta ar fi posibil.

V.R.: Ierarhi romani au avengura necesara, dar au memorie lunga si stiu ce i-ar astepta daca revin hoardele pravoslavnice de la rasarit si nu i-ar regasii smeriti Moscovei. Milioane de romanii au votat cu picioarele, muncesc in Europa catolica, nu cea ortodoxa, directia emanciparii neamului e cat se poate de clara. Dar e inca frica.
S.C.: Cateva cuvinte despre alegerile prezidentiale recente, la care diaspora, milionele de romani plecati in occident la munca, s-a angajat ca niciodata.

V.R.: In Rusia PCUS s-a destramat, KGB-ul s-a afirmat. La Bucuresti invers, PCR, FSN, PDSR, PSD la putere, Securitatea s-a destramat. 2009 Partidul ortodoxo-comunist a pierdut pentru ca urmasii lui Iliescu, Geoana, Vaghelie nu mai au sprijinul marilor puteri si fostei Securitatii, care-l promovau pe Iliescu. Fara maleficul Partid societatea are acum un respiro suficient ca sa se afirme o generatie fara frica de rusi, nascuta in libertate. Va reusi ea sa integreze ortodoxia modo-valaha in occident?



Capitalismul ca religie

De la Revoluţia din 1989 la aderarea la Uniunea Europeana 2007, românii au trecut de la comunism la capitalism. Atât marxism-leninismul, care era o religie prometeică, anticreştină, ce urmarea realizarea raiului pe pământ, cât şi capitalismul din vest, satisfac aceleaşi necesitaţi umane, ca religia.

Interdependenţa dintre ortodoxie, comunism şi colectivismul slav, ca şi cea dintre protestantism, capitalism şi individualismul anglo-saxon au fost analizate când cele două „Blocuri” erau angajate în Războiul rece şi despărţite de Cortina de fier.

Capitalismul - dreptul roman, contractele, organizaţiile raţionale, expansiunea schimbului de mărfuri şi servicii, ştiinţei şi culturii occidentale - e în conflict cu normele, valorile, organizaţiile, culturile ortodoxo-comuniste din Europa de Est. Răsăritenii au interiorizat filozofia lui Platon, apusenii, pe cea a lui Aristotel.

Karl Marx a sesizat că mobilitatea, productivitatea, raţionalitatea “Capitalului” nu se împăcă cu religiile neoccidentale, iar pentru Max Weber, capitalismul era un produs al “Eticii protestante a muncii” de neînţeles pentru neoccidentali. Ambii nu au sesizat însa că premizele societăţii capitaliste au fost puse de romano-catolicism.

După Marea Schisma 1054 călugării occidentali - celibatari, latinizaţi, specializaţi, f. mobili, - au pus bazele “Teologiei muncii”: a urmat o legislaţie de sorginte romană; o birocraţie care rezolva conflictele raţional; instituţii permanente care realizează investiţii şi eforturi fizice, intelectuale coerente pe durata a mai multe generaţii. Indumnezeria omului şi obligaţiile faţă de creaţia divină cotidiană practicate raţional de occidentali sunt necunoscute de orientali. Ei preferă contemplaţia divina.

Ortodocşi refuză răceala concurenţei, care lezează iubirea fraţilor, specializarea, raţionalitatea şi rentabilitatea modului de producţie capitalist. Ei sunt fascinaţi de Iisus Cristos, se perfecţionează spiritual şi aşteptă să se nască din nou în Ceruri. Norodul îi urmează şi vede în occidentali “anticristul”, “duşmanul de clasa” sau “roboţei”.

De la Schisma până la Conciliul de la Vatican II, “Teologia muncii” din occident era exact la polul opus contemplării creaţiei divine şi “Odei repausului adânc” din orient. Aderarea ortodoxo-comuniştilor moldo-valahi la UE, o creaţie catolică, implică o schimbare de paradigme. Idealul bizantin e înlocuit de contractul roman!

Astăzi când ortodocşii sunt în UE este necesar un dialog religios dintre occidentali, cei care au pus bazele capitalismul, şi orientali. Pentru că ortodocşii urmăresc, pe buna dreptate, să contribuie cu performanţele spirituale ale contemplaţiei lor milenare la mântuirea lumii, în care a învins “Teologia muncii” – capitalismul ca religie.

Interdependenta intre constiinta credintei si ordinea lumii este dezvoltata de Andre Scrima in Functia critica a credintei. Bucuresti, Humanitas 2011, 304 p.

In ceea ce priveste Biserica Unita cu Roma:



Viitorul Misiunii Române Unite

din Germania şi aderarea României la UE la Jubileul Misiunii, München 28.04.2007

Ortodoxia şi Occidentul sunt incompatibile şi totuşi integrarea României în UE este o realitate. De o mie de ani se pune problema refacerii unităţii creştine şi apoi a codului canonic romano-catolic şi apoi are loc armonizarea normelor şi valorilor ortodoxo-occidentale, dialogul cu Roma. Bineînţeles că pentru refacerea unităţii creştine şi politice europene toate încercările sunt binevenite şi trebuie sprijinite, nu fără a lua însa în considerare şi vasta experienţă din ultimul mileniu. Cum s-a ajuns la decimarea şi izolarea românilor de Roma, cum au încercat înaintaşii să depăşească barierele de comunicare şi de cooperare cu apusul? De ce au eşuat mereu demersurile refacerii unităţii româno-occidentale? Care sunt şansele azi?

I. Prezentul - Sf. Augustinus, Confessiones XI 13,17 - este momentul în care trecutul se intersectează cu viitorul. Când ne referim la prezent, el e deja trecut, aşa că nu-i de mirare că-s dubii chiar cu privire la capacitatea omului de a percepe realitatea. Evident că atunci când trecutul şi viitorul sunt percepute simultan de conştiinţa umană avem de a face cu acum şi azi, şi bineînţeles că prezentul are diferite accente. Sunt vremuri în care primează în mod clar trecutul, în altele prezentul sau numai viitorul. Marile culturi spre sfârşit lor au în mod firesc nostalgia trecutului lor glorios. În Imperiul Roman târziu, când se părea că tot ce era uman s-a exersat şi exprimat, comunităţile creştine nu mai priveau spre trecut, nu-i interesa nici măcar prezentul, ci îşi puneau toată speranţa în revenirea Mântuitorului Iisus, în împărăţia Cerurilor, în viitor.

Prezentul – Papa Benedictus XVI, Introducere în Creştinism - este marcat de schimbări similare ca în trecut, dar a căror dinamică depăşeşte chiar invazia barbarilor. Suntem cu toţii fascinaţi de dezvoltarea tehnico-ştiinţifică dramatică din vremea Războiului Rece şi a globalizării.

1968 Revolta studenţilor inspirată de Marx plănuia raiul pe pământ, iar Teologia eliberării, răspândită mai ales în America de sud, părea că va schimba însăşi imaginea Bisericii romano-catolice, în sensul dorit desigur de ortodoxo-comunişti.

În anul 1989 Lagărul comunist s-a autodizolvat paşnic pentru că marxist-leniniştii decuplaseră pe Dumnezeu de societate, munca de remunerarea ei, sexualitatea de procreare. Dar în mod surprinzător terminarea Războiului Rece şi aşa zisa tranziţie n-au declanşat entuziasmul eliberator aşteptat, pentru că refacerea unităţii creştine – est-vest -se lasă încă aşteptată. Oameni de astăzi în apus sau răsărit cred în progres, dezvoltare, secularizare nu în tradiţie, ei speră, nu cred, ei vor un Imperiu al oamenilor raţionali, liberi, progresişti, nu Împărăţia Cerurilor.

Viitorul va fi al Împărăţiei oamenilor - egali, fraţi şi liberi -, cum voia Revoluţia Franceză sau al Bisericii, care e garanţia demnităţii, libertăţii omului şi care îl pregăteşte pentru Împărăţia Cerurilor? Care-i viitorul românilor în Europa, a Bisericii Române Unite cu Roma, a Misiunii Române Unite din Germania?

II. Creştinismul Europei se subînţelege, el nici nu a fost menţionat în Constituţia UE, în care s-a integrat România scăpata de izolarea ortodoxo-comunistă, dar el este în răsărit în simfonie cu statul. Ortodocşii susţin stilul cezaro-papal al Împăratului ca monarh absolut şi viceregent al lui Dumnezeu. Catolicii îl văd pe Papă ca vicarul lui Iisus şi pe Împărat în Biserică. La greci Sfântul Duh purcede de la Tatăl, la latini de la Tatăl şi Fiul.

O reprezentare grafică a ortodoxiei este cercul, în centrul căruia Împăratul şi vicarul lui Dumnezeu sunt una, pe când în apus este elipsa cu două focare, Papa şi Împăratul. Prima generează Despoţia orientală, a doua Societatea civilă de neînţeles la ortodocşi.

Entuziasmul pentru Societatea civilă mimată, economia de piaţă şi democraţie e la moldo-valahi de sorginte mistică, orientală, îi lipseşte realismul pragmatismul occidental. După demontarea Cortinei de Fier au venit milioane de „căpşuari” românii la muncă în occident. Cum văd ortodocşii integrare europeană?

„Am primit cu multă speranţă intrarea României în UE. Am socotit că dacă pe vremea Mântuitorului exista un Imperiu atunci şi Europa / UE este organizată acum într-un Imperiu. Iar Mântuitorul nu s-a impus Imperiului, ba din contra el s-a supus legilor lui. Acum trăim tot o revenire la Imperiu dar sub o altă formă de asociere a statelor în UE. Dorinţa pe care vrem noi, ca Biserica, să o exprimam cu privire la UE este următoarea: dacă această Uniune va fi doar economică şi politică, ea nu va rezista; dacă nu va avea suflet nu va avea nici viaţă. Căci, iată, Imperiul comunist s-a destrămat tocmai datorită faptului că nu a avut suflet. Aşa că şi UE credem că va rezista doar dacă va avea suflet creştin.” (PS dr. Teodosie Petrescu, Arhiepiscop al Tomisului, www.rom2.de, 8 martie 2007)

III. Unire vor toţi şi sunt chiar obligaţi în refacerea unităţii creştine, a Imperiului Roman, dar UE este continuatoarea tradiţiilor Imperiului de Apus, a Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană. Cadrul juridic e dreptul roman, acquisul comunitar, 80.000 p. încă netraduse, de neînţeles la români, mai ales în est.

Românii aparţin din anul 395 Imperiului Roman de Răsărit, Sultanului turc, Ţarului rus. Drama lor începe după ce grecii preiau puterea la Constantinopol şi împreună cu slavii îi consideră de atunci indezirabili. Românii reamintesc de autenticul Imperiu Roman, nu de cel de imitaţie, greco-slav.

Azi, la sud de Dunăre mai sunt 10% români, la nord, au supravieţuit, dar li s-a impus o ierarhie străină, greco-pravoslavnică şi sunt astfel în tabăra antioccidentală. Ei aspiră însă la statutul de urmaşi ai Romei. Originea, limba e latină, dar sistemul de valori s-a adaptat duhovniciei şi soborniciei greco-slave. Aderarea la UE va sparge cercul vicios? Ce vor face moldo-valahi în UE?

Ortodocşii şi occidentalii încearcă neîncetat depăşirea Schismei din anul 1054. Cruciaţii refac Unitatea creştină după cucerirea Bizanţului 1204, dar la scurt timp eşuiază. Conciliul de la Florenţa 1439 reface Unirea, dar Constantinopolul cade 1453 sub turci.

Ardelenii fac Unirea 1700, dar greco-slavii o lichidează în 1948. Apoi pe ruinele războaielor religioase, a două războaie mondiale se reface Imperiul Roman pe consensul acquisului UE. Europa este o categorie cultural-religioasă şi apoi una geografică. În acest sens să ne reamintim de câteva momente cruciale din istoria românilor, a Bisericii şi Misiunii Române.

IV. Sa urmărim relaţiile românilor cu occidentul, cu civilizaţia lor latină, să vedem punctele de vedere încă divergente, tabuizate, generate de perspectiva încă inconciliabilă dintre Roma şi “a doua, treia Romă”, Moscova, Constantinopol.

Romanizarea Balcanilor, ocuparea Daciei de către Împăratul Traian a fost prima integrare în Europa. Apologia dacilor, grecilor şi slavilor sunt forme disimulate ale antioccidentalismului, pentru că din sec. 8 slavii ajunşi obedienţi bizantinilor decimează romanitatea balcanică. Românii se refugiază în munţi, pe coasta dalmată, insule, la nord de Dunăre şi astfel se frânge atât legătura dintre români între ei, cât şi mai ales a acestora cu Roma lor. Teza ca grecii sunt prietenii latinilor, ca slavii i-au exterminat paşnic pe români, sau că aceştia s-au închinat de bună voie ierarhiei lor este punctul de vedere greco-slav, nu al românilor.

După diluarea elementului roman, greco-pravoslavnicii se extind şi la nord de Dunăre şi ridică în sufletul românilor ortodocşi, o stavilă sufletească în calea aspiraţiilor lor spre Roma. Orientarea românească spre occident este taxată şi azi incompatibilă cu ortodoxia greco-slavă. Maghiarii din Panonia sparg însă marele blocul slav de la Baltică la Adriatică şi îi eliberează astfel pe români de primejdia slavizării totale şi încep ei prigoana împotriva schismaticilor ortodocşi valahi.

Români nu acceptă nici până azi, că nu mai fac parte din civilizaţia Romei, ca maghiarii sunt mai latini decât ei sau că ungurii au venit în misiune apostolică romano-catolică să-i recivilizeze, să-i readucă cu forţa la Roma.

De la unirea sub Mihai Viteazul 1600, la Unirea din 1700, la unirea lui Cuza 1859, la reîntregirea neamului din 1920, la vizita Papei Ioan Paul II la Bucureşti 1999 şi integrarea în UE 2007, de fiecare dată Roma dă romanităţii orientale o mână de ajutor, după care moldo-valahii întorc spatele şi se folosesc de curente culturale occidentale laice, francmasone etc. şi totul se năruie ca în legenda meşterului Manole şi ei rămân în continuare toleraţi la periferia Europei.

V. Expansiunea romano-catolica spre răsărit integrează Transilvania în Sfântul Imperiul Roman. Sub această presiune i-au fiinţa la sud Ţara Românească şi Moldova, cu mitropolii ortodoxe, pe picior de luptă cu romano-catolicii unguri şi polonezi. Apoi turcii şi grecii îi izolează complet pe români de occident. Dar cu sprijinul Papei şi al Împăratului Roman, Mihai Viteazul uneşte Principatele, dar n-are tăria să le şi pună pe harta Europei romano-catolice. Viziunea ierarhiei greco-ortodoxa învinge. Mihai e ucis, dar unirea sa rămâne un ideal luminos.

Celebrarea Unirii la 1 dec. – Ziua Naţionala - la Alba Iulia la statuia lui Mihai Viteazul incubă glorificarea refuzului de reorientare a Principatelor dunărene unite spre Roma. Confuzia între eşecul unirii valahilor lui Mihai 1600 şi cea reală din anul 1918, a ardelenilorgreco-catolici uniţi cu Roma, bate la ochi.

VI. Liga Creştină, după învingerea turcilor la Viena 1683, crează în Transilvania condiţiile unirii valahilor cu Roma. Egalitatea cu latinii a uniţilor cu Roma nu a fost însă acceptată de maghiari, ei rămân astfel toleraţi. Sârbii, ruşii, grecii, turcii subminau şi ei unirea cu Roma. Dar greco-catolicii vin legal la studii în occident, descoperă latinitatea lor la Roma şi ideile lor ajung şi la Bucureşti, Iaşi unde se confruntă cu ideile greco-slave şi cele culturale laice iluministe franceze.

După Adunarea de la Blaj din 1848, emanaţie a Şcolii Ardelene, emanciparea devine reală, dar la scurt timp Viena acceptă dualismul austro-ungar şi românii sunt supuşi din nou maghiarizării, mai ales că ierarhi ai Bisericii Unite au trecut pe nesimţite pe linia sau chiar în tabăra maghiară.În lupta de ideii dintre uniţi şi curentul cultural iluminist francez, care provin din surse diferite, dar sunt ambele prooccidentale, moldo-valahii refuza Unirea cu Roma, optează pentru cel laic.

"Constituirea acestui stat român – scrie I.C. Brătianu lui Napoleon III - ar fi cea mai mare frumoasă cucerire, ce Franţa a făcut-o vreodată afară din teritoriul sau. Armata statului român ar fi armata Franţei în Orient, porturile sale de la Marea Neagră şi de pe Dunăre ar fi antrepozitele comerţului francez, şi din cauza abundenţei lemnelor noastre de construcţie, aceste porturi ar fi tot odată şantierele marinei franceze; produsele brute ale acestor avute ţări ar alimenta cu avantagiu fabricile Franţei, care ar găsi în schimb un mare debit în aceste ţări. În fine, Franţa ar avea toate avantajele unei colonii, fără a avea cheltuielile ce aceasta ocazionează." O strategie de apărare sau de trădare naţională, o încercare de a abate atenţia de la fondul problemei, revenirea la Roma?

VII. România devine intr-adevăr o colonie franco-germană până când în disperare de cauză a optat de la Carol II la Nicolae Ceauşescu la dictatura de dezvoltare. Totuşi, dacă până 1944 moldo-valahii se orientau cel puţin cultural spre vest, sub ortodoxo-comunişti s-a impus un antioccidalismul brutal. Au fost scoşi din viaţa publică Titu Maiorescu, Octavian Goga, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Mihai Manoilescu, Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Emil Cioran, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Ştefan Zeletin, Vintilă Horea, Gheorghe Brătianu, Constantin Noica etc. 8.000 de publicaţii interzise, 2.000 Bisericile unite cu Romei trecute cu baioneta la religia Moscovei, zeci de mii de preoţii, intelectuali prooccidentali supuşi unui program de exterminare.

A urmat închiderea graniţelor şi îndobitocirea cu larg caracter de masa: "Din şcolile elementare, de specialitate, dar mai ales din licee şi facultăţi trebuie să fie înlăturaţi profesorii de valoare care se bucură de popularitate. Locurile lor trebuie să fie ocupare de oameni numiţi de noi, având un nivel de pregătire slab... la facultăţi să ajungă cu prioritate sau în mod exclusiv, cei ce provin din cele mai joase categorii sociale, cei care nu sunt interesaţi să se perfecţioneze la nivel înalt, ci doar să obţină o diplomă." (KGB. Istoria secretă a operaţiunilor sale externe de la Lenin la Gorbaciov". Buc. 1994)

VIII. După 1989, desfiinţarea Lagărului ortodoxo-comunist, Preşedintele Ion Iliescu – omul Moscovei - favorizează masiv curentele culturale laice prooccidentale şi pravoslavnice cunoscute şi amână reorientarea spre Roma. Asta dăunează atât legăturilor materiale cât şi cele spirituale cu Europa, pentru că proiectul cultural laic nu poate reface dezastrul socio-economic sau înlocui legăturile spirituale cu Roma.

Prin reabilitarea curentului francmason laic şi mobilizarea ex-regelui Mihai I pentru a ajuta integrarea în Europa se revine de facto la vechiul statut subaltern. Va redeveni Romania o colonie occidentala si Republiva Moldova o colonie moscovită? Va facilita sau submina aderare la UE Unirea cu Roma?

Papa Ioan Paul II vine la Bucureşti sub Preşedintele Emil Constantinescu 1999. După un mileniu de izolare fizică şi spirituală, pentru toţi români, poate mai mult decât pentru alte neamuri, toate drumurile duc acum la Roma. Dar şi în noile condiţiile create de Sfântul Scaun, politică moldo-valahă, care a dus deja la prăbuşirea României Mari, domină. Reorientarea de la Moscova spre Roma, ca şi retrocedarea Bisericilor e subminată. Duplicitatea şi diversiunea laică prooccidentală moldo-valahă de astăzi este însă un alibi mai transparent decât în perioada interbelică, când:

"O ţară adusă la sapă de lemn - Mihai Ralea în anul 1928 -, batjocorită şi umilită. Un stat unde minorităţile protestează mereu, fiindcă li se calcă drepturile... o ţară care şi-a pierdut busola morală şi dreptatea şi care se zbate în expediente de aventură de la o zi la alta, între protestarea internă şi dispreţul străinătăţii. Căci nu este o ocazie în care ţara noastră să nu primească reproşul, ori umilinţa străinătăţii."

Deosebirea dintre 1928 şi 2007 e integrarea şi speranţa în UE.

IX. Antioccidentalismul românesc, oscilând între greco-pravoslavnici şi proiectul cultural laic occidental, se adaptează din mers. Dacă grecii au păcălit UE, nimic nu-i împiedică şi pe moldo-valahi să facă la fel. Şi astfel se justifică amânarea refacerea unităţii în diversitate cu Roma a moldo-valahilor. Se trece cu vederea că Grecia trebuia apărată de comunişti ruşi şi turco-musulmani. Aceste condiţii ale Războiului Rece au dispărut şi nu au fost şi nici nu sunt valabile pentru toţi.

După această confuzie şi în chestiunea maghiară, incompatibilitatea dintre ortodocşii şi unguri a revenit la ordinea zilei. Conflictul din Ardeal este religios, nu rasial, maghiarii consideră însă religia şi etnia lor vesteuropeană, superioară ortodocşilor. Românii se apără. Aşa se amalgamează antioccidentalismul moldo-valah tradiţional cu antimaghiarismul şi mai nou, în era modernă şi cu antisemitismul. Evreii sunt prin tradiţie în tabăra maghiară, a occidentului.

De aceia nu-i de mirare că integrarea României în Europa prin Ungaria şi-a găsit aderenţi şi la Budapesta, care şi-a luat obligaţia de a sprijini Bucureştiul. UDMR luptă pentru emanciparea românilor, dar vrea autonomie. Toleraţi de o mie de ani, moldo-valahi sunt complexaţi şi vizibil incapabili să se reprezinte singuri in vest? Biserica Unită e periferizată. Ortodocşi caută alţi intermediari credibili în dialogul lot cu Europa? Rezultatul demersurilor e previzibil, penibil.

Moldo-valahi cu sau fără intermediari unguri, evrei, de bună sau mai puţin bună credinţă, recunosc implicit că sunt incompatibili cu occidentalii. Aşa ca eşecul integrării românilor în UE de facto este la fel de probabil ca antimaghiarismul, antisemitismul sau antioccidentalismul, care apar de la sine şi vor fi alimentate şi de tabăra greco-pravoslavnica, evreiască interesată în a-i controla pe valahi.

X. Altă formă de a ocoli fondul problemei este teoria conspiraţiei. Evreii conduc finanţele lumii şi chiar destinele ei. Aşa că dacă şi occidentul e la mâna ocultei, francmasoneriei iudaice, ce sens mai are o reorientare spirituală, dialogul cu Roma? Nu-i mai eficientă ploconirea în faţa evreilor, stăpâni lumii, pe care o conduc din culise? Aici antisemitismul şi antioccidentalismul merg deja mână în mână, după cum s-a văzut recent. Wiesel şi Tismăneanu, evreii din SUA, au condamnat la rugămintea Preşedintilor Iliescu şi Traian Băsescu antisemitismul şi ortodoxo-comunismul.

Uniţii, episcopul Iuliu Hossu, romano-catolicul Raoul Şorban au salvat de la moarte evrei prigoniţi de maghiari şi nemţi. Suferinţele exilului, a Misiunii Române, de ce sunt trecute cu vederea? Kominterniştii evrei, tatăl lui Tismineţki, erau agenţii Moscovei, nu victime. Nu era oare mai legitimă Biserica Unită, Misiunea Română în exil să condamne şi să ierte pe cel rău?

În eludarea unirii religioase şi NATO e un alibi, ca şi când adaptarea unor regulamente militare este similară cu armonizarea valorilor divergente dintre ortodoxie şi occidentali. Se trece cu vederea ca românii au luptat alături de cruciaţi contra păgânilor din Asia. Cooperarea şi coordonarea militară nu poate înlocui însă nici pe departe lipsa de coeziune spirituală. Aşa că sub Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Ion Antonescu, Ion Iliescu şi Băsescu, ostaşii români sunt alături de cei occidentali / NATO, dar în afara civilizaţiei lor.

Conduşi de ruşi, maghiari, evreii, turci, greci, armeni, ţigani şi nepregătiţi să iese în lum e prin ei însuşi, de aceia duplicitari, la moldo-valahi, antimaghiarismul şi antisemitismul au menirea a abată atenţia de la presiunea, dominaţia reală a occidentului şi de la necesitatea reorientării spirituale. Obedienţa românilor în faţa maghiarilor, evreilor etc. creează confuzi.

Intermediari îi încurcă în fond şi pe occidentali şi pe ortodocşi. După această duplicitate paralizantă în politica externă şi marile privatizări exclusiv în favoarea investitorilor strategici străini au dus la prabuşirea nivelului de trai. Românii, cei mai săraci din UE, au o pondere sub nivelul neamurilor de origine latină.

Cu o cultură de anonimat, ei ies în lume, adică în occident, numai individul cu muzica (George Enescu), ştiinţa (Mircea Eliade), filozofia (Emil Cioran), arta plastică (Constantin Brâncuşi), literatura (Eugen Ionescu), tehnica (Henri Coanda), sport (Nadia Comanici). Aderarea la UE va emancipa întreaga românitate?

Un ajutor apusean, la care speră românii de la Revoluţia făcută cu actori şi regizori profesionişti, este în afara unui consens al normelor şi valorilor, al dialogului cu Roma, un nonsens sau chiar contraproductiv. Pentru că, dacă s-ar acorda azi un sprijin substanţial, real, ca ţărilor catolice din fostul Lagăr, la moldo-valahi s-ar perpetua duplicitatea, credinţa în curentul cultural laic şi ar justifica minciunile: vestul poate fi dus de nas franţuzeşte; păcălit greceşte; lumea-i condusă de evrei; intermediarii vor scoate castanele din foc.

XI. În ciuda tuturora, integrarea românilor în civilizaţia creştinilor occidentali este inevitabilă. Biserica Unită are în acest efort un rol de avangardă, iar Misiunea din München a fost şi va fi o placă turnantă a eforturilor de ai scoate pe moldo-valahi din groapa balcanică. Misiunea e un simbol al sprijinului necondiţionat pe care-l oferă Roma românilor mai ales în vremuri de restrişte. În cea mai neagră perioadă din istoria recentă a românilor, Misiunea e un focar de cultură, un far călăuzitor pentru exil şi o speranţa şi pentru cei înrobiţi în ţară.

Pr. Zăpârţan, Pr. Florin Lupuleasa, Mons. dr.dr. Octavian Bârlea erau prezenţi în toate acţiunile de sprijinirea a exilului, a mişcărilor culturale, ale scriitorilor şi oamenilor de ştiinţă. Mons. Bârlea pune bazele Societăţii Academice Române, Academiei Româno-Americane, vorbeşte la Radio Vatican şi publică lucrări fundamentale despre istoria românilor şi mai ales prin periodicul Perspective.

Misiunea Română este expresia emancipări românilor prin Unirea lor cu Roma. Prima Unire din 1698 înlătură statutul toleraţilor valahi din Transilvania. În a Doua Unire de după 1700 maghiarii obţin de la Viena ca drumul valahilor spre Europa să treacă pe la ei. De atunci românii ori merg pe calea Primei Uniri, ca Inocenţiu Micu Klein, Samuil Micu Klain, Gheorghe Şincai, Petru Maior sau Octavian Bârlea - ultimul Corifeu al Şcolii Ardelene -, ori preferă a Doua Unire, mai comodă, cu ungurii, ca episcopii Ioan Bob, Ioan Lemeny sau chiar unii contemporanii. UDMR-ul e cea mai vizibilă expresie a acestui compromis.

Păcatul Bisericii Unite este că că n-a ajuns la moldo-valahi, că a aşteptat până ei se coc, după o expresie interbelică. Să nu uitam însă că ei au stat jumătate de mileniu sub Sultanul turco-musulman şi Patriarhul grec din Fanar şi stau şi astăzi, la vest de Prut, sub Preşedintele Rus şi Patriarhul din Moscova.

Moldo-valahii nu înţeleg Şcoala Ardeleană. Ea se bazează pe teologia Romei, dar la Bucureşti şi Iaşi au ajuns numai istoria şi filologia, nu teologia Corifeilor, de aceia ei sunt văzuţi ca iluminiştii. Este absurd a-i confunda pe teologii greco-catolicii insufleţiţi de Roma cu ateiştii francmasoni ai Luminilor, dar intelectualii moldo-valahi se orientează după Voltaire, Hegel, Marx şi cred că ajung astfel, ajutaţi de UDMR, în Europa / UE. Greşit, argumenta Bârlea, în vremea când pentru astfel de ideii se ajungea în ţară la puşcărie, la Canalul morţii.

XII. Vizita Papei Ioan Paul II la Bucureşti, prima vizită la ortodocşi a Patriarhului Occidentului, în a cărui suita se afla şi Mons. Bârlea, a deschis tuturor românilor perspectiva UE. „Spre Înălţimi” şi-a intitulat el sinteza operei sale de o viaţă: „avem desigur înalta datorie de a realiza unirea religioasă pretutindeni, atât în sferele înalte ale poporului român, cât şi în întreg poporul. Unirea religioasă trebuie să devină norma de viaţă pentru întreg poporul român. Ea trebuie vestită acolo unde porţile ne sunt deschise, sau pe cale de a ni se deschide.”

„Unde ne sunt moştenitorii?“ se întreaba Mons. Bârlea tot în Perspectivele sale şi cerea Preşedintelui şi Guvernului de la Bucureşti „să poarte grijă să nu fim pe calea desfiinţării (cum plănuia pentru poporul german Henry Morgenthau), cum se pare că mergeau lucrurile sub regimul comunist, ci spre folosul comunităţii româneşti şi a celor din jurul nostru.“ Viitorul Bisericii Unite cu Roma le-a găsit clar formult în felicitarea de Crăciun primită de la spiritul rector al Misiunii Române Unite din Germania în ultimul său an de viaţă: „Va urez şi eu mulţi ani fericiţi împărţind daruri la cei din jur şi orientându-i spre Împărăţia Cerurilor.”

PER ASPERA AD ASTRA

3) "Biserica Unita a Preafericitului Lucian cardinal Muresan e persecutata" - e un neadevar flagrant, fiindca nu-i persecuta nimeni. Biserica uniata a fost interzisa in Ucraina sovietica din cauza colaborarii pe fata cu nazistii. Evident, in aceeasi linie au fost desfiintati in tot sistemul iar acum li s-au redat drepturile de cult. Ce vor ei sunt proprietatile preluate de biserica dominanta care nu vrea sa le dea. Iar guvernele actuale mizeaza pe biserica majoritara, din considerente "democratice", occidentale: nu cel ce ia majoritatea voturilor guverneaza? Si daca da, de unde vine majoritatea voturilor ? Dar ce are asta cu ortodoxia ca religie ?

Viorel Roman: Punctul de vedere nereligios, ateu privind istoria si modernizarea tarii sunt bine cunoscute in Romania, pentru ca o perioada lunga de timp erau dominante, de aceia incerc sa prezint, bineinteles cat mai succint o alta perspectiva, mai putin familiarizata celor din Lagarul greco-pravoslavnic, din spatele fostei Cortine de Fier, dupa cum se poate vedea mai jos.

Stat neutru din punct de vedre religios sau teologic, cum se afirma in discursul societatii civile, pentru a justifica aportul liberer cugetatorului ateu Ion Iliescu si a prim-ministrilor evreii Petre Roman si Mihai Razvan Ungureanu, este o fictiune, pentru ca el are la baza o falsa constiinta, generata de escamontarea valorilor, judecatilor religioase pe care le-a facut in prealabil.

Presedintele Traian Basescu, Preafericitul Daniel de la Bucuresti si papa Benedict XVI cu noul sau cardinal in inaltul Senat al Succesorului Sf. Petru, Preafericitul Lucian de la Blaj, Mica Roma, au viziuni foarte diferite privind statul si biserica.

Cine-i patronul statului roman Sf. Petru sau Sf. Andrei? Episcopia de la Constantinopol a fost justificata prin prezenta sediului Imparatului, ceea ce n-a fost acceptat de Roma unde Sf. Petru este venerat ca vicar a lui Isus si primul episcop al Romei. Incercarea Bizantului de a crea o genealogie similara cu Sf. Andrei este discutabila.

Sunt aceste viziuni din est si vest compatibile? Respira plamanii crestini, cel oriental si cel occidental, armonios? Bat aceste doua aripi sincron si au ele puterea de a-i scoate pe moldo-valahi din gropa istorica in care sunt prizonieri de o mie de ani, sau lipsa de dialog, de comuniune, blocheaza emanciparea romanilor ajunsi formal in Europa, UE?

In conceptia ortodoxa statul este condus de un rege si preot (Geneza 14,18) in simfonie cu Biserica. In occident statul si sfera politica sunt autonome, biserica e separata de stat. Papa si imparatul impart puterea.

Intr-o reprezentare grafica, in lumea ortodoxa statul si biserica, regele si patriarhul, sunt in centru si formeaza un cerc. In occident avem o elipsa cu doau centre de putere, papa si imparatul, biserica si statul care trebuie sa se corecteaze mereu reciproc, pentru ca somnul religiei produce monstrii, conducand la dominatia unui totalitarism ateu.

O alta deosebire marcanta intre est si vest este nationalizarea, implicarea ortodoxiei in problema nationala, sacralizarea ei. In vest, nationalismul a fost lipsit de dimensiunea sacrala inca de la Revolutia Franceza. In occidentul activ mantuirea nu este posibila in afara bisericii, in orient ea este posibila doar contemplativ, in pustie. Vestul sarbatoreste mai ales indumnezeirea omului, craciunul, ortodoxul pastele, urcarea la cer.

Idealul monastic, Athosul ortodox, nu ofera un model institutional de tip apusean, pentru ca este prin definitie antiinstitutional, deopotriva anarhic in privinta statului si cu o mare doza de neincredere chiar in ierarhia proprie, bisericeasca. Modernitatea este astfel nu de rare ori vazuta ca o incercare a satanei. Lumea moderna cu institutiile ei este un produs genuin romano-catolic si a protestant. Etica ortodoxa nici nu si-a pus problema unui comportament laic contractual, cetatenesc si respinge modernitatea individualist-liberala. Vezi discutia dintre sindicatul preotilor ortodocsi olteni Pastor cel Bun si BOR.

Institutiile, regulile formale si informale, statul si biserica, influenteaza comportamentul in asa masura ca de ele depinde succesul economii nationale. Dupa esecul Imperiului Habsburgic au aparut state nou, care au facut parte din imperiul occidental si din cel trus sau otoman. Studiul Life in transition a demonstrat ca cetatenii din partea catolica a Balcanilor, Romaniei cred mai mult in institutiile statului, decat ortodocsi, care n-au cunoscut logica occidentala. Asta explica dece la Praga sau Varsovia economie de piata, democratie functioneaza pe cand la Bucuresti, Chisinau, Kiev, Moscova, nu.

Vizita papei Benedict XVI si construirea Catedralei mantuirii neamului, langa Palatul lui Nicolae Ceausescu, vor delimita si armoniza frontierele celeste si terestre ale tuturor romanilor. Cerul fireste n-are limite, granite, dar cine se uita la realitatea pamanteana, vede umbrele frontierelor celeste si nori sumbrii, ca la slavii de sud, unde acelasi neam cu aceiasi limba, croatii catolici se razboiesc cu fratii lor, sarbii ortodocsi. Conflictul religios dintre israeliti, suniti si siiti in Orientul Apropiat si Mijlociu este fara sfarsit. Musulamnii vor chiar sa interzica arabilor crestini sa-l pomeneasca in liturghie pe Alah. Marile conflictele sunt religioase, tot asa cum aliantele durabile, credibile sunt numai ale partenerilor de aceiasi credinta.

Romania este de jure in mai toate organizatiile occidentale. Moldovenii, cu toate ca au un Mitropolit moscovit, isi doresc, ca si valahi din Serbia, aceiasi orientare, dar asta nu schimba faptul ca greco-pravoslavnicii au o alta viziune decat occidentali asupra lunii, vietii, mantuirii. Singura lor oportunitate de a iesi in lume a fost vizita generoasa a papei Ioan Paul II, care a accepat toate conditiile de la Bucuresti stiind ca are de a face cu latini izolati si traumatizati de la Marea Schisma, in Gradina Maicii Domnului. Dar oferta, mana intinsa a Romei a ramas pana acum fara raspuns.

Revolutia din 1989, democratia, economia de piata, societatea civila sunt Forme fara fond. Ati mintit poporul (poate si pe occidentali) cu televizorul!La Revolutie filorusi i-au inlocuit pe nationalisti olteni. O alternativa proocidentala crdibila nu exiata fara Biserica unita cu Roma interzisa de ortodocsii sprijiniti de Stalin. Mimarea apusului cu reforme pe hartie a esuat. Nu numai Presedintele Frantei cand il vede pe omologul sau roman o ia la fuga. Creditul greco-ortodocsilor a scazut in ultimele atat de dramatic, ca si ei se intreba pe buna dreptate daca mai merita maimutarea, acceptarea umilintelor si a mofturilor din vest. N-ar fi mai buna o dictatura sanatoasa a legi, decat o democratie bolnava, se intreaba nu numai Corneliu Vadim Tudor.

Clasa politica moldo-valaha se legitimeaza mereu cu am primt ordin de la Constantinopol, Berlin, Moscova, FMI, UE, fara sa ascunda ca este azi in pectore adepta modelului pravoslavnic, autoritar si autocefal a lui Putin. China mandarinilor rosii, India castelor fara de scapare si Rusia supusilor lui Putin au succese si nu sunt democratice, adepte ale economiei de piata si nu intretin nici macar parazitii societatii civile. Pe de alta parte modelului Made in SUA sau cel vesteuropean a pierdut din atractivitatea din timpul Razboiului rece, pentru ca nu mai face fata drepturilor handicapatilor, imigrantilor, femeilor, somerilor, pensionarilor. In fond lipseste acum elanul marelui proiect al refacerea unitatii crestine. In locul lui, a unitatii dintre ortodocsi si occidentali s-a instaurat o dictatura a relativitatii paralizanta si un sentiment general de jena generat de pierderea unei mari sanse istorice.

In ciuda tuturora, romanii se folosesc de libertatea de miscare din Europa. In cinci ani ei au trimis acasa 35 miliarde de euro. 30 de miliarde de euro ofera UE pentru modernizarea Romaniei, din acestia s-a folosit numai cateva. 2009 FMI a pus la dispozitie 20 de miliarde de euro pentru a preintampina criza. Occientalii ii sprijina pe romani, oricum ei nu mai pot parasii tabara UE/FMI/NATO pentru ca s-ar prabusi in gol: dezmembrarea tarii, mizerie materiala, convulsii sociale, dictatura. De aceea singura lor speranta este in Biserica si in vizita papei Benedict XVI. Pentru ca fara un dialog in vederea Unirii, nu ca in anul 1700 sub patronaj nesincer austriac, maghiar si adversitate pe fata greco-pravoslavnica, ci cu toate drepturile si indatoririle unui stat crestin cu frontiere celeste si terestre garantate de Roma si lumea occidentala, din care va face parte nu numai de jure ca pana acum, ci si de facto, model pentru toate tarile ortodoxe din Balcani.

4) "Este normal ca greco-ortodocsii dupa cinci sute de ani de cea mai corupta si stupida administratie din lume, cea turco-fanariota nu au cum avea un stat compatibil cu Europa occidentala". Aici sunt necesare nuantari pe cateva directii:

4.1) Principatele romane au fost sub administratie turco-fanariota doar 100 de ani, in rest s-au administrat cam singuri. Nu cred insa ca nivelul de coruptie era altul decat in occident. Posturile se cumparau de la voevod, sultan, vizir, suzeran occidental, in acelasi mod peste tot.

4.2) Compatibilitatea la nivel formal e perfecta - occidentul a recunoscut-o inchizand capitolele de negociere - iar la cel informal, nuantele difera. De exemplu, lenea intelectuala e mai pronuntata in occidentul care cauta studenti asiatici pentru universitatile sale, deoarece progeniturile romano catolice nu mai vor sa faca studii de inginerie si medicina.

4.3) Administratia turcilor era net mai buna decat cea occidentala pentru ca imperiul (sfant!! ha-ha-ha!) exista doar pe hartie, in rest, cel putin in Germania fiecare printzisor avea propria lui vama. Cat despre Franta, a dat ea ceva "imperiului" ? Sau chiar Anglia, avea ea in secolul XVII, o administratie si o colectare de impozite si taxe de pe teritorii intinse de nivelul Imperiului otoman ?

Viorel Roman:

Sa privim falia care desprte estul de vest

Sa privim mai atent falia intre estul greco-ortodox si vestul romano-catolic / protestant:

• In est domina agricultura, cultura rurala, semi-urbana de subsistenta, in vest tehnologile industriale avansate, cultura urbana;

• Salariile, productivitatea, participarea politica, mobilitatea profesionala, diferentierea sociala, sunt in est modeste, in vest ele inregistreaza valori ridicate;

• Organizarea sociala este in est simpla si informala, in vest, sofisticata;

• Controlul social este in est direct, personal, in apus, indirect, birocratizat;

• Crestinismul este in orient al statului, in vest, domina secularizarea;

• Vestul are valori universale, estul particularistice.

Rezultat a o mie de ani de schisma, de evolutie separata a ortodoxiei de catolicism, dihotomia valorilor genereaza societati diferite. Cum ar putea fi depasit inpasul? Pentru ca expansiunea schimbului de marfuri si servicii, stiintei si culturii occidentale, dreptului roman, contractelor si organizatiilor rationale, intr-un cuvînt capitalismul intra periodic in conflict cu normele, valorile, organizatiile, culturile, pe scurt religia din Europa de Est.

Primul strateg al tranzitiei spre civilizatia apuseana, Max Weber vade capitalismul ca un produs al eticii protestante a muncii, imposibil de a-l inplementa in ortodoxie. Si intru-cît normele si organizatiile greco-ortodoxe s-au consolidat in 2 milenii, e greu de presupus ca vor fi in stare sa se adapteze mobilitatii, productivitatii, rationalitatii cerute implacabil de Capital (Karl Marx). De aceea ortodoxo-comunistii luptau pentru o piata mondiala, inpotriva religiilor, opiu pentru popor, dar in mod sigur redutabile bastioane de rezistenta inpotriva logicii Capitalului fara frontiere, imperialismului si globalizarii.

Daca defunctul Lagar ortodoxo-comunist moscovit, Cortina de Fier institutionaliza incompatibilitatea dintre est si vest, dintre ortodoxie si capitalism, in tranzitia de dupa ´89 se trece usoe cu vederea ca doua societatii nu pot face o casa comuna europeana fara o strategie de armonizare a normelor si valorilor divergente. Si pentru ca ortodocsii in colectiv nu (re)cunosc Acquis-ul, forma laica a codului canonic romano-catolic, ei se tem de necunoscut si aspira la aderarea la UE mai mult instinctiv decat rational. Dorinta de integrare e fara indoiala sincera. In schimb prezentarea normelor occidentale abstract, in afara sistemului de drept romano-catolic, ca si efortul ortodox de a eluda fondul religios al integrarii, de a inlocui dialogul cu Roma cu paleative culturale e contrapoductiv.

Cum poate fi depasit barajul de comunicare, cooperare si coordonare a activitatiilor greco-orodoxo--occidentale? Religia este cheia, fundamentul comportamentului social-economic, asa ca unificarea Europei numai pe baza unui acquis tehnocratic si abstract, fara reunificarea normelor si valorilor crestinismului rupt in doua de o mie de ani e inca iluzorie. Sa ne reamintim ca interdependenta religie-societate a fost o jumatate de secol tabuizata in Lagarul comunisto-ortodox si denuntata ca misticism retrograd si reactionar. Asa ca nu-i de mirare ca ortodocsii ocolesc inca cu teama aceasta problema.

De la Weber, Marx exista o continuitate in abordarea barierelor de comunicare si a conflictelor generate de culturile religioase. Samuel P. Huntington in Civilizatii in conflict prevede conflictul cu islamul din Afganistan si Irak. Niall Ferguson de la New York University vede si azi in stagnarea economica din Germania un rezultat al diminuarii eticii protestante. Barro si McCleary, specialisti de la National Bureau of Economic Research al USA, au colectat date si au analizat relatia dintre credinta in Dumnezeu, rai si iad, frecventarea lacaselor de cult si dezvoltarea economica in 59 de state.

Universitatea din Michigan face o clasificare periodica a culturilor, in spatele carora e intoadeuna o religie dominanta, pe baza a patru valori; rational-seculare; traditionale; de supravietuire; de autoexprimare.

• Europa catolica. Gradul de libertate, de autoexprimare este mare, iar intre valorile rationale, secularizate si cele traditionale exista un echilibru. Stabilitatea sociala, sistemul de asigurari sociale a tot cuprinzator face ca valorile de supravietuire individuala sa fie slab dezvoltate.

• Europa protestanta. Aici atit gradul de libertate personala, de autoexprimare, cît si cel al valorilor rationale, secularizare sunt cele mai ridicate din lume. La fel ca in Europa romano-catolica si din aceleasi considerente, valorile de supravietuire individuala sunt slab dezvoltate.

• Europa ortodoxa. Fara un sistem social functionabil, capacitatea de supravietuire a rusilor si românilor este cu totul remarcabila, a moldovenilor e, in strinsa concurenta cu a rusilor, poate cea mai ridicata din lume. In România normele traditionale sunt mult mai pregnante decit cele rationale, secularizate. Ca urmare capacitatea, vointa de autoexprimare are valorile cele mai scazute din lume.

• Tarile anglofone. Gradul de libertate, de autoexprimare este similar, la nivelul tarilor protestante euro-atlantice, dar nivelul valorilor rationale, secularizate este mult mai redus. Mai ales in S.U.A. domina valorile traditionale.

• America de Sud. Catolicismul lationo-american este o inbinare a valorilor traditionale cu cele de libertate si autoexprimare, dar ponderea celor traditionale este clar dominanta, in asa fel ca se deosebeste marcant atit de America de Nord cit si de Europa, de unde au venit colonistii spanioli si portigheji.

• Tarile confucianiste. Religia asiatica este in cautarea unui echilibru, armonie in relatiile umane, dupa modelul astrala sau cel din natura. Asa ca gradul de valori seculare, rationale este foarte ridicat, la nivelul tarilor nordice europene. In plus exista un echilibru intre valorile de supravietuire si cele de autoexprimare.

• Asia. In tarile in care s-a raspindit religia abrahamica, a unui Dumnezeu unic si abstract, domina atit valorile de supravietuire cît si cele traditionale. Asa ca valorile si normele libertatii individuale, de autoexpresie si cele legate de secularism si rationalism sunt inca subdezvoltate.

• Africa. In tarile in mod traditional animiste sau convertite in perioada coloniala la crestinism sau mahomedanism domina valorile traditionaliste si de supravietuire. Cele de libertate, de autoexprimare si cele rationale, secularizate sunt cele mai subdezvolate din lume.

In completarea modului nordamerican de a percepe si clasifica normele si valorile dominante in culturile religioase, sa trecem in revista si cinci principii ale scolii sociologice de la Frankfurt.

• Principiul reciprocitatii. In fiecare societate umana exista un cod de comunicare, reguli clare dupa care se fac cadouri, se saluta, se accepta, se exclud, se fac complimente, se jignesc etc. Asa ajung oamenii în final sa-si coordoneze activitatiile si sa coopereze pozitiv, adica sa faca casatorii, afaceri, organizatii stabile, sau sa coopereze negativ, sa divorteze, sa intre in conflict, razboi etc.

• Principiul preferintei. In fiecare societate se face in permanenta judecatii de valoare, o departajare intre bun si rau, intre tolerabil si intolerabil, se moralizeaza permanent si de regula invinge ceea ce a fost din totdeauna, sfînta traditia. In relatiile noastre preferam sau respingem. De aceea s-a institutionalizat toleranta pentru celalalt, care merge pina la a crede ca si in stiintele sociale este posibila lipsa de prejudecati.

• Principiul identitatii colective. Societatiile umane au granite - unii sunt acceptati, altii sunt exclusi. In numele individualismului, cosmopolismului, globalizarii putem desigur protesta, dar fara mare succes.

• Principiul camuflarii si al comunicarii subtile, indirecte, sau al tabuului. Toate societatiile umane au un cod de comunicare in care este implicit, totusi foarte clar definit, ceea ce se poate spune si ceea ce este dupa perdea, interzis, tabu. Chiar si cei care lupta inpotriva tabuurile, de regula le reformuleaza, modernizeaza pe cele vechi sau creaza unele noi, cum a fost cazul iluministilor, sau mai recent, al comunistilor, al globalistilor.

• Principiul consecintelor fatale. Fiecare actiune, intreprindere umana are ca urmare o consecinta mai mult sau mai putin dorita, care la rindul ei genereaza altele la fel de putin controlabile s.a.m.d. In trecut acest lant al slabiciunilor era definit ca ceea ce ti-e scris, soarta sau destin. In zilele noastre, in era individualismului, acest principiu oarecum fatalist este controversat pentru ca omul modern crede ca totul depinde de el.

Fundamentul cultural al normelor si valoriilor, al organizatiilor este codul religios al societatii, dupa cum se poate oberva folosind modelul americana si principiile germane. Adevar implacabil cu care s-au luptat imperialistii din sec. 19, comunistii din sec. 20 si se confrunta in zilele noastre teoreticienii si practicienii globalizarii, ai integrarii in UE. Pentru ca fara o armonizare a valorilor ortodoxiei cu cele ale occidentului integrarea social-economica, a organizatiilor din est si vest este iluzorie. Greco-ortodocsii ori se reorienteze si reorganizeaza dupa achizitiile comunitare occidentale, ori ramin la periferie Europei. Chestiune veche si bine cunoscuta, din pacate azi politic incorecta.

De un mileniu se pune problema refacerii unitatii crestine si numai apoi a celei politico-administrative în Europa. In prezent se procedeaza exact pe dos. Se implementeaza acquis-ul UE, forma laica a codului canonic romano-catolic si apoi, sau în cel mai bun caz concomitent, va avea loc cindva si armonizarea valorilor. In tranzitia culturii organizatiilor greco-ortodoxe spre modelul UE se introduc de peste un deceniu legi, institutii occidentale in speranta ca forma va genara fondul, dar pentru ca se ocoleste inca dihotomia valorilor, normelor, pe scurt dimensiunea religiosa a integrarii in Europa, rezultatele sunt sub asteptari, sau periculoase ca deraparea financiara a greco-ortodocsilor.

5) "Promovarea prim-ministrilor evrei Roman si Ungureanu sau a tiganilor romi Iliescu, Nastase...". Fraza asta este cea mai mare neghiobie colportata a cercurilor neolegionare care popimea ortodoxa dar si catolica e prezenta din plin. Repet, pentru a nu stiu cata oara: Petre Roman e evreu doar dupa tata, mama e spaniola (ce-i drept comunista atee si nu catolica), Ungureanu e roman get-beget iar Iliescu si Nastase sunt, evident, romani, cum reiese din toate actele lor.

Viorel Roman: O problema a evreilor si tiganilor in occident nu exista, cu atat mai mult sare in ochi ca la Bucuresti ea este legata de faptul ca ei sunt folositi de rusi ca intermediari atat la Revolutiile din august 1944 cat si la cea din decembrie 1989.

Atat Ana Pauker, Silviu Brucan, Roman / Neulander cel Batran 1944 si cel Tanar 1989, la fel Tismaneanu cel Batran si cel Tanar, cat si Ion Iliescu, Adrian Nastase, Vanghelie, Voicu, Georgescu din 1989 sunt purtatorii drapelului Moscovei. In afara de asta, mai grav este incapacitatea moldo-valahilor de a tine pasul cu lumea, de a se conduce, administra rational ceea ce genereaza fantezii nationaliste, legionare, cu maduva ordodoxa, antioccidentale, antirusesti, antisemite si xenofobe.

In ceea ce priveste elita evreiasca din perioada ei de glorie este bine documentata. In Zidokomuna, evreii si comunismul, cazul Romaniei, 1944-1965, Iulian Apostu de la Universitatea din Bucuresti, documenteaza pe 349 p. rolul evreilor, a 3.340 de mari personalitati, care au dominat societatea in perioada de tranzitie de la vest spre est in Lagarul Comunist, in spatele Cortinei de Fier

Elita tiganeasca nu este inca prezentata exhausiv, poate pentru ca e la putere si face, de bine de rau, tranzitia inversa, de la est spre vest. Dar pe internet se pot gasi informatile: Ion Iliescu – mama sa originală, Maria Cioaba, l-a părăsit de mic, a fost crescut de o româncă din Rozavlea. Maria Cioabă a fost bucătăreasa lui Ana Pauker, iar Ion Iliescu prin mama-sa este văr de-al doilea cu fostul Împărat al ţiganilor Cioabă al III lea. Adrian Năstase – fost ministru de externe, fost premier, bunica sa din Tărtăşeşti este tuciurie – jumătate din comună este ţigănească. Mădalin Voicu, politician si Florin Georgescu, ministrul actual de finante, reprezinta etinia tiganeasca romanes in parlament si guvern. Văcăroiu – fost premier, ţigan din Ismail, sudul Basarabiei, actualmenteîn Ucraina. Marian Vanghelie, şef PSD Bucureşti – ţigan evreu. Adrian Severin, fost ministru de externe – ţigan evreu. Andrei Pleşu – fost ministru al Culturii, al Externelor, consilier prezidenţial – ţigan evreu din Brăila.

Politica Partidului Comunist de promovare a evreilor si ţiganilor, a minorităţilor în general are o explicaţie: manualul NKVD/KGB utilizat de partidele comuniste din blocul sovietic, anexe ale Moscovei. Între instrucţiuni se găsesc explicaţii amănunţite cu privire la modalităţile de control a “băştinaşilor” din ţările ocupate de sovietici. Utilizarea minorităţilor, motivate de ura pe majoritate, reprezintă o metodologie standard. 90 la sută din conducerea Partidului Comunist din România, în perioada anilor 50 era formată din alogeni – unguri, evrei, ţigani.

Aceisi metoda si acelasi personal strain de majoritatea ocupata, asa numitii creoli, erau folosit si de imperiile occidentale in coloniile lor.

6) "Folosindu-se de invazia de tigani spre vest, statul..." Invazia asta e datorata "liberei circulatii" impuse de occidentali. Ia sa blocam noi circulatia, cate ONG-uri occidentale ar sari in apararea lor ? Cam cati sar cand sunt expulzati cate unii ? de ce nu inchid granitele pentru astia "insemnati"? Nu vor sa se murdareasca pe maini si compenseaza cu propaganda asta infecta de tip catolic la care nu stiu de ce te inhami si tu ?

Viorel Roman: Dupa 1989 sute de mii de tigani au venit in occident cu aprobarea autoritatiilor de la Bucuresti. Fara resurse materiale pentru a putea traii civlizat ei sunt nevoiti sa cerseasca sau sa fure pentru a supravietui. Mai grav, foarte multi au renuntat, cu cardasia Bucurestiului, la cetatenia romana pentru a deveni apatrizi si beneficia de asistenta sociala, ceea ce creat o reactie antiromaneasca. De doua decenii tiganizarea Romaniei este astfel o tema de actualitate si in tara si in strainatate, de aceia reproduc mai jos un Apel a unor intelectuali romani de pe internet si trei articole proprii.



 

Repost 0
Published by viorel-roman-bremen
Kommentiere diesen Post

Über Diesen Blog

  • : Blog von viorel-roman-bremen
  • : Beiträge zur Kultur und Geschichte der Rumänen
  • Kontakt

Links