Ce asteapta romanii de la papa Francisc?

14.04.2019

de Viorel Roman

Nicolae Ceausescu l-a vizitat pe papa Paul VI, Ion Iliescu pe papa Ioan Paul II, Traian Basescu pe papa Benedict XVI, dar apogeul orientarii spre vest a fost, in vremea lui Emil Constantinescu, cand Fericitului Ioan Paul II a venit la Bucuresti. Dupa desfiintarea Lagarului moscovit, primul papa in vizita intr-o tara ortodoxa a sarutat pamantul Gradinii Maicii Domnului, le-a vorbit romanilor cu un accent familiar, nu al unei limbi straine, si le-a deschis larg portile Europei, Aliantei Nord Atlantice

Papa Ioan Paul II a condus, in alianta cu SUA si Germania, lupta impotriva ateismului anticrestin marxist-leninist, a supravietuit ca prin minune un atentat din aceasta cauza, i-a indemnat pe toti crestinii sa nu le fie teama, chiar daca 1989 n-a avut loc refacerea unitatii crestine dorita cu ardoare, de o parte si cealalat a fostei Cortinei de Fier si au aparut apoi semene de resemnare, de lehamite.

Cu toatea astea crestinismul este in expansiune, dar nu in Europa / UE, care a refuzat sa recunoasca radacinile ei crestine si Anglia a refuzat sa mai faca parte ea, ci in Africa si Asia, dar mai ales in China unde dezvoltarea socio-economica merge mana in mana cu crestinismul.

Papa Francisc e omul saracilor nomen est omen -, e primul papa iezuit, primul non-european, primul care s-a inbratisat cu patriarhul Moscovei si al intregii Rusii, Kiril. Globalizarea este tema pontificatului sau, iar adaptarea crestinismului la schimbarea raportului de forte in lume, razboaie si migratii, firme mai puternice ca state etc. au facut din papa Francisc un reformator al curiei papale si un factor politic, care are un cuvant greu de spus in problemele spinoase ale mondializarii.

Klaus Iohannis, imediat dupa preluarea mandatului de presedinte, ca sef al statului si bisericii in conceptia orientala, constantinopolitana, l-a invitat in tara pe papa Francisc, iar pe 28 septembrie 2016 si cei 28 de episcopii romano-catolici si greco-catolici l-au invitat si ei pe papa in Romania.

Romanii sunt in Ucraina partasi nolens, volens la un razboi civil, in Moldova / Transnistria la un conflict inghetat, patru, cinci milioane au migrat spre occident, din care un milion in Italia. La un secol de la Marea Unire statul are nevoie „de o reforma profunda“. Iata problemele la care romanii asteapta de la papa Francisc sprijin si o bunavointa similara cu cea a Fericitului Ioan Paul II.

In era globalizarii papalitatea nu mai este dependent de alinata cu SUA si Germania ca in vremea razboiului rece. Papa Francisc are relatii foarte bune cu Rusia, de care depinde soarta romanilor in est, iar continuarea dialogului inceput de Fericitul Ioan Paul II e benefica si modernizarii statului. Mai ales ca in conditiile mondializarii crestinismului, care se confrunta cu miliarde de musulamnii, africani, asiatici, Papa Francisc nu are nici o pretentie de la douzeci de milioane de romani, decat acea a profesiunii de credinta comune, iar ei stiu de mult ca Toate drumurile duc la Roma!

Link: https://www.academia.edu/23211919/Papa_Francisc_in_Romania_Bremen_Bucuresti_2015 http://confluente.ro/viorel_roman_1476513721.html http://www.asiiromani.com/2016/10/16/papa-francisc-in-romania-si-chestiunea-orientala/ https://valcea-turism.ro/prof-dr-viorel-roman-papa-francisc-romania-si-chestiunea-orientala/ http://bentodica.blogspot.de/2016/10/papa-francisc-in-romania.html http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=15278 http://www.observatorul.com/default.asp?action=articleviewdetail&ID=16136 http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=14426 http://www.mioritausa.news/opinii/vlad-corneliu-un-secol-hiper-religios/

Papa Francisc in Romania

de Viorel Roman

Apropiata vizita a papei in Romania ne obliga sa trecem in vedere evolutia modelelor romanilor, cel ortodox modo-valah si cel unit cu Roma, latinist, al Scolii Ardelene. Carpatii despart orientul de occident atat fizic, cat si spiritual, social-politic.

1054 Marea Schisma. Constantinopolul si Roma se anatemizeaza reciproc.

1214 Cruciatii refac dupa doua secole de lupta cu islamul pentru scurt timp unitatea crestina.

1439 Imparatul Bizatului si papa de la Roma refac la Conciliul de la Florenta unitatea crestina, dar Constantinopolul cade sub turci si Luther face reforma.

1600 Mihai Viteazul adera la Liga Crestina a Sfantului Imperiu Roman condusa de papa, reface unitatea nationala, dar cea spiritual esuieaza si e decapitat.

1700 Ortodocsii din Transilvania se unesc cu Roma, descopera astfel originea latina a neamului si Scoala latinista, Ardelena formleaza Programl de emancipare nationala, care intra in conflict cu atat cu maghiarii, sarbii, grecii, rusii, cat si cu greco-slavii din Tarile Romane.

1859 Alexandru Cuza uneste Moldova cu Munteania. Unirea cu Roma esuiaza.

1918 Romania Mare este visul implinit al lui Mihai Viteazul, Cuza si nu in ultimul rand al Scolii Ardelene. Unirea cu Roma esuiaza / Romania Mare se dezmembreaza.

1948 Biserica unita cu Roma e integrata in Biserica moldovalaha. Modelul de viata occidental e interzis, cel ortodoxocomunist modo-valah devine dictatorial pana in anul 1989.

1962-65 In vremea Conciliului de la Vatican, papa Paul VI s-a intalnit cu patriarhul ortodox Athenagoras (aroman) si au revocat

Papa Francisc in Romania decretele de excomunicare. Un Sinod Ortodox nu a avut loc, totusi ridicarea anateimei a generat o destindere in Lagarul ortodoxocomunist, care sub Mihail S. Gorbaciov si Fericitul Ioan Paul II s-a incheiat cu renuntarea la marxism si la Cortina de Fier.

1973 Nicolae Ceausescu este in vizita la papa Paul VI, care il asigura de sprijin si ii inmaneaza un memoriu legat de soarta Bisericii unite. (anexe) Dupa un deceniu de bunstarea, cand a iesit la iveala reaua credinta a Dictatorului, e lichidat.

1989 Dupa desfiintarea Lagarului moscovit si a Cortinei de Fier, Biserica unita cu Roma este tolerata, bisericile si bunurile nu sunt insa retrocedate. Modelul moldo-valah incearca sa domineTransilvania si Banatul cu ajutorul maghiarilor / UDMR.

1991 Ion Iliescu, reprezentant al curentului ortodoxo-comunist moldo-valah merge in vizita la Ferictul Ioan Paul II la Roma, dar refuza sa-l primeasca in Romania.

1999 Emil Constantinescu il invita la Bucuresti si Fericitul Ioan Paul II este primit calduros de sute de mii de credinciosi, care scandeza UNIRE, UNIRE. Aderarea Romaniei la UE/ NATO, la civilizatia occidentala devine apoi realitate.

2013 Traian Basescu este primit la Roma de papa Benedict XVI.

2015 Klaus Iohannis il invita pe papa Francisc. Climatul in care va avea loc aceasta vizita in ajunul Marelui si Sfantului Sinod Panortodox si a Anului Sfant la Roma :

Papa Francisc a lansat la Istanbul un apel ferm pentru unitatea Bisericilor Catolică și Ortodoxă, despărțite de un mileniu, arătând că victimele războaielor și tinerii cer ca acest pas istoric să fie făcut.

„Singurul lucru pe care îl dorește Biserica Catolică și pe care îl urmăresc ca Episcop al Romei este comuniunea cu Bisericile Ortodoxe”, a asigurat Suveranul Pontif într-un mesaj citit în fața Patriarhului Ecumenic al Constatinopolului, Bartolomeu I, după ce au participat la o liturghie.
De o importanță excepțională în mesaj este faptul că Papa a ținut să sublinieze că nu există nici o pretenție din partea catolicilor: „Biserică Catolică nu dorește să impună nici o condiție, în afara celei a profesiunii de credință comune. Suntem gata că să cautăm împreună modalitățile prin care să garantăm unitatea necesară a Bisericii în condițiile actuale.”
Francisc și-a continuat mesajul istoric: „În lumea de astăzi se ridică cu putere voci pe care nu putem să nu le auzim și care cer Bisericilor noastre să-și asume până la capăt condiția de discipoli ai Domnului nostru Iisus Hristos”.

Bisericile Catolică și Ortodoxă s-au separat în 1054, când Papa Leon al IX-lea și Patriarhul Mihail I Celularie al Constantinopolului și-au aruncat reciproc anatema. Printre diferențele care divizează cele două blocuri creștine se află Filioque (Catolicii susțin că Duhul Sfânt din Sfânta Treime purcede din Tatăl și din Fiul, în vreme ce Ortodocșii cred că acesta purcede din Tatăl), sau Primatul Papei (întâietatea, infailibilitatea și superioritatea față de ceilalți episcopi). Spre deosebire de Papa, Patriarhul Constantinopolului nu are putere reală asupra lumii ortodoxe, el având doar un rang onorific. Bisericile ortodoxe sunt autocefale, ele nu se subordonează unui Primat din afara țării.

Traian Basescu la Roma

de Viorel Roman

Pontificatul papei Benedict al XVI-lea si mandatul prezidential al lui Traian Basescu aproape ca se suprapun, de aceea ultima lor intalnire, 15 februarie 2013, a marcat situatia actuala a dialogului inceput atat de promitator de Fericitul Ioan Paul al II-lea la Bucuresti in anul 1999 si mai ales liniile directoare pentru urmasi.

In primul rand exista un consens privind promovarea acquisului comunitar, adica a drepturilor si a obligatiilor, a normelor si valorilor europene, a codului canonic romano-catolic modernizat si actualizat in permanenta, fundamentul juridic al UE, ceea ce presupune un dialog al occidentalilor cu toti ortodocsii, care sa depaseasca nivelul miscarii ecumeniste din perioada Razboiului Rece.

In al doilea rand, Biserica Romei este angajata in procesul educational, nu numai prin Colegiul Pio Romeno, care pregateste preoti romani de aproape un secol, si doreste sa participe in continuare cu vasta sa experienta la depasirea marasmului din sistemul de invatamant actual din Romania. Pentru ca un tineret cu o slaba pregatire profesionala n-are sanse intr-o Europa unita.

In al treilea rand, milioanele de emigranti, care vor sa traiasca intr-un spatiu de civilizatie occidentala in care acquis-ul comunitar este de la sine inteles (nu ca in Romania unde nici nu e inteles, nici nu e transpus in practica) se bucura de sprijinul Bisericii catolice prin punerea la dispozitie a sute de biserici unde greco-catolicii si ortodocsii romani sunt bineveniti. Integrarea lor in societate se face nu de rare ori cu sprijinul nemijlocit al Bisericii Romei.

In al patrulea rand, saracia pensionarilor mai numerosi decat salariatii sunt ajutati direct de Ordinul maltez, care a implinit recent 900 de ani. In semn de apreciere presedintele Romaniei s-a intalnit cu Marele Maestru al Ordinului Cavalerilor de Malta si a decorat mai multi cavaleri. In al cincilea rand, situatia Bisericii romano-catolice si greco-catolice sunt in mod firesc, permanent in atentia papei de la Roma, mai ales ca intr-o jumatate de secol de dictatura ateista, ortodoxocomunista, catolicii au suferit privatiuni si persecutii, care nici pana in zilele noastre nu au fost inlaturate.

Presedintele Basescu a fost extrem de impresionat de intrevederea cu papa Benedict al XVIlea: "Sa ma scuzati pentru sinceritate, dar daca nu as fi sincer, mai bine nu as vorbi. Sentimentul cu care am plecat a fost acela ca am avut o intalnire unica, care nu se va mai repeta, si care nici nu va mai putea avea vreodata un sentiment asemanator".

In calitatea sa de sef al statului si al bisericii ortodoxe, Traiana Basescu lasa urmasilor sai un sincer indem de continuarea dialogului cu Roma pentru integrarea de facto in marea familie occidentala. In conceptia constantinopolitana, seful statului este si capul bisericii ortodoxe. In simfonie cu statut. Si cu acest prilej presedintele n-a lasat nici un dubiu ca in Romania seful statului este si capul bisericii, pentru ca absolut toti preotii si ierarhii indiferent de rit sunt salariatii sai, ai statului.

In anul 2005 am avut prilejul, incurajat de prof. unv. dr. Dan Popescu, prorectorul Universitatii Lucian Blaga din Sibiu, sa prezint in cadrul unui simpozion stiintific international Saracie / bogatie si integrarea Romaniei in UE -, zece teze cu titlul Traian Basescu la Roma. Fara sa fac vreo modificare sau completare anexez aceasta comunicare in speranta ca importanta dialogului cu Roma va fi mai usor de inteles. Bremen la februarie 2013

Traian Basescu la Roma
de Viorel Roman

10 texe prezentate la Simpozionul stiintific international Saracie / bogatie si integrarea Romaniei in UE de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, 20 21 mai 2005

I.
In traditia bizantina a culorilor definitorii pentru partide, la alegerile din 2004 au concurat pravoslavnicii „albastrii” si „portocalii” prooccidentali. Dupa victoria surprinzatoare a celor din urma pana si in Ucraina, ce obligatii are de indeplinit in est si vest, Romania? Vizita noului Presedinte Traian Basescu la Chisinau, la poporul sau din republica vecina direct subordonata politic Cremlinului si religios Patriarhului intregii Rusii Alexei II, a fost de bun augur, dar piatra de hotar, de incercare a noului regim, ca si a celor precedente de altfel, e vizita la Papa de la Roma.

II.

Patriarhul occidentului, Papa Ioan Paul II primeste de la sine inteles pe toti sefii de state si patriarhi orientali. Acesta este punctul de plecare al agendei noului Presedinte si a Peafericitului Parinte Patriath Teoctist in Europa, in lumea romano-catolicilor. Roma are din totdeauna, dar mai ales in zilele noastre, o deschidere fara precedent fata de romani, dar ea a fost boicotata si de ortodoxocomunistul Nicolae Ceausescu si de (neo)comunistul Ion Iliescu. Primul era oarecum incatusat intr-un „Lagar”, dupa o Cortina de Fier pazita de Armata Rosie, in Pactul de la Varsovia, CAER. Al doilea era un agent de influenta, pregatit de Moscova inca sub Stalin sa-i apere pe romani cu duhul si sobornicia pravoslavnica in forma sa secularizata, marxist-leninista, de influenta nefasta a capitalismului si occidentului.

III.

Ceausescu a fost la Roma si a promis marea cu sarea occidentului, ceea ce a facut posibila dezvoltarea si bunastarea anilor 70, dar cand Mihail S. Gorbaciov a deschis larg portile Lagarului comunist, Ceausescu si-a dat arama pe fata si a fost impuscat. Iliescu cu Preafericitul au fost si ei de nenumarate ori la Papa de la Roma, in occident si au cautat sa preamareasca Revolutia din 1989 si reorientarea moldo-valaha de la est spre vest. Dar n-au fost nici credibili, nici la inaltimea mometului istoric dupa vizita Papei Ioan Paul al II-lea la romani si sunt marginalizati.

IV.

Presedintele democrat Traian Basescu va trebui sa-i depaseasca pe predecesorii ortodoxo(neo)comunisti. El, impreuna cu BORul, Parlamentul etc., are vointa si legitimitatea de a-i scoate pe romani din izolarea, mizeria milenara prin inceperea unui dialog deschis si sincer cu Roma. Acesta este fundamentul autentic si singura garantie a integrarii durabile a Romaniei, Moldovei in Europa si in acelasi timp ofera si sansa emanciparii romanilor din Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia si a milioanelor la munca in occident.

V.

Domnitorii moldo-valahi, de la Stefan cel Mare si Sfant, Mihai Viteazul pana azi, coopereaza pozitiv sau negativ, volens, nolens cu „a doua si a treia” Roma Imperiul Otoman si Rus, dar si cu Sfantul Imperiu Roman, Roma. Latini pravoslavnici, moldo-valahii sunt religios si politic, duhovniceste, soborniceste, geostategic predispusi si intr-un anumit sens, chiar condamnati la o duplicitate bine cunoscuta si in occident. In efortul lor de supravietuire, cu un picior in rasarit si altul in apus, sunt insa prinsi in final cu ocaua mica si lichidati ca Ceausescu, Ion Antonescu, Mihai Viteazul sau inlaturati de la putere ca tademul Iliescu-Nastase, dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen, Alexandru Cuza moare in exil etc.

VI.

Dupa marea invazie a slavilor din sec.7 in Europa si grecizarea Imperiului Roman de rasarit, urmasii romanilor, romanii pierd legatura geografica si spirituala cu Roma, iar alianta grecoslava impotriva elementului latin, i-a ingenunchiat definitiv, politic si religios. De atunci greco-slavii ii pedepsesc pe romanii, cand ei inclina spre Vest mai mult decat considera oportun Sultanul, Tarul rus, ambii sustinuti neconditionat de Patriarhii grecopravoslavnici. Si occidentalii trec la masuri drastice cand romanii tradeaza. In acest conflict de interese, est-vest, atat turcii cat si rusii sunt interesati in cooperarea cu occidentul, asa ca romanii se folosesc de aceasta marja de manevra, de regula chiar la comanda stapanilor lor, si incearca sa iasa de sub tutela Constantinopolului si Moscovei, si sa revina la Roma.

VII.

Roma ii ajuta pe romani, ajunsi in robie la dusmanii lor naturali, grecii si slavii. De la ocuparea Constantinopolului 1204, la Conciliul de la Florenta 1439, la Unirea transilvanenilor 1700, la crearea Principatului moldo-valah 1859, a Vechiului Regat 1881, a Romaniei Mari 1920, la Revolutie 1989, la vizita Papei Ioan Paul al II-lea la Bucuresti 1999, la integrarea in UE 2007, occidentalii intind mai tot timpul o mana de ajutor romanilor decazuti in captivitatea babiloniana greco-pravoslavnica. Dar moldo-valahii ori n-au reusit prin ei insisi, ori au fost boicotati, ori pur si simplu n-au inteles (cu exceptia unitilor, a lui Cuza si Kogalniceanu), ca originea lor latina nu-i suficienta, ci trebuie refacute si legaturilor spirituale cu Roma, punctul de plecare a civilizatiei lor, singura din lume, care nu se defineste rasial (anglo-saxonii, ungurii) sau geografic (ibericii, italienii), ci cultural de la Roma.

VIII.

Moldo-valahii se tem de occident, pentru ca nu cunosc „Acquis”-ul UE, de aceea, ori nu fac deosebire intre normele, valorile vesteuropene si cele ortodoxe, ori nu accepta incompatibilitatea dintre estul si vestul continentului. Romanii sunt geografic in Europa. Dar asta nu-i insa de ajuns pentru UE. In „Lagarul” moscovit era institutionalizata prapastia dintre ortodoxo-comunism si occidentul imperialist. Dar si acum se refuza, in mod cu totul surprinzator, ca doua societati nu pot face casa comuna in UE fara armonizarea normelor divergente, ca UE se bazeaza pe codul canonic romano-catolic, nu cel greco-bizantin, ca efortul de a eluda, cu paleative culturale occidentale fondul religios al integrarii europene, e contraproductiv.

IX.

Religia e fundamentul si cheia comportamentului politic, social-economic, asa ca aderarea romanilor la UE, fara dialogul cu Roma si reunificarea intr-o forma sau alta a crestinismului e o minciuna pioasa. Interdependenta religie-politica tabuizata de ortodoxo-(post)comunisti, ca si bariera de comunicare, de sorginte religioasa, cu care se lupta de secole colonialistii, capitalistii, comunistii, imperialistii, globalistii, adeptii aderarii tehnocratice, „fara Dumnezeu” la Europa, nu dispare peste noapte. Totusi fara armonizarea valorilor orientale cu cele occidentale, integrarea europeana politica si social-economica e numai o fatada, a la printul rus Potemkin.

X.

Cele doua state romanesti, ori se reorienteaza si reorganizeaza dupa legislatia UE, si astfel se vor reunifica (ex. Germania), ori raman la periferia Europei, unde divide et impera e la ordinea zilei. Daca refuza sau nu inteleg importanta dialogului cu Roma, Romania are soarta Basarabiei dezmembrata. Banatul, Transilvania se vor „regionaliza” de Bucuresti, ca Tarile Baltice de Moscova, sau ca Slovenia, Croatia etc. de Belgrad. De un mileniu se incearca refacerea unitatii crestine si apoi politice. Acum se implementeaza „Acquis”-ul UE, codului canonic romano-catolic modernizat si apoi se spera ca va avea loc automat armonizarea cu traditia ortodoxa. De un deceniu se introduc la moldo-valahi legi si institutii UE in speranta ca dupa esecul „formelor fara fond”, acum forma va genera fondul. Dar pentru ca s-a intarziat dialogul cu Roma conditio sine qua non a aderari la UE -, rezultatele sunt modeste, la cel mai sarac neam latin din Europa.

Viorel Roman, carti si articole:

De la Ram la Roma. Studii, articole si conferinte, 1990-1999. Anexe: Discursuri prilejuite de vizita Papei Ioan Paul al II-lea in Romania. Bucuresti 1999, 220 p.

Iliescu la Roma. Cine va incepe dialogul? Partida National sau Conventia Neoliberala? In: Dimineata, Nr.184 (696), Bucuresti, 20 sept. 1992

Integrarea in Europa / UE de la Imparatul Traian la Papa Ioan Paul II. In: Dias natalis Traiani, Deva, 18 sep. 2004; In: Romania Mare, Bucuresti, 15 oct.-5 noe. 2004

Integrarea romanilor in Uniunea Europeana. In: Timpolis, Timisoara, 1,8,17 martie 2004; in: Viata Basarabiei. Seria noua, anul III, Nr. 2 (10), Chisinau 2004

Putin la Papa de la Roma. In: Magazin, Timisoara, ian. 2004

Revenirea romanilor la Roma. In: Romania Mare, Nr. 700-704, Buc. 2004

Roma, Bizantul si postcomunistii. In: Vremea, Bucuresti, 6 apr. 1996

Romanii si maghiarii la limes. In: Graiul Maramuresului, Baia Mare 6-22 martie 1995; in: Totusi iubirea, Buc., mai 1996; in: Curierul Primariei, Cluj-Napoca 1,1995,9-17

Romania ́s Transformation 1711-2003. In: The 27Th Annual Congress ARA, Targu Jiu, 3 iun. 2003; in: Lumina. Nr.4-5-6, Pancevo 2003; in: Romania Mare, Nr. 675-7, Buc. 2003 Traian Basescu. In: Romania Mare, Nr. 756, Buc., 7 ian. 2005; in: Clipa, Anaheim (USA) 20 ian. 2005; in: Alo, Bucuresti, ian. 2005

Transilvania. Romanii la incrucisarea intereselor imperiale. Buc. 1989, 188 p.

Transition in Romania. In: The BAL Baloldali Alternativa Egyesülés, Budapest, 1 noe. 1997 Unirea cu Roma 1698 si 1998 integrarea in Uniunea Europeana. In: Romania Mare, Buc., 16. ian 1998; in: Graiul Maramuresului, Baia Mare, 17, 18 ian. 1998,

Unirea cu Roma a Romanilor. In: Clipa, Nr. 672-4, Anaheim (USA) 2004.