Romania si Vaticanul

ROMÂNIA ŞI VATICANUL

Pontificatul Papei Benedict al XVI-lea şi mandatul prezidenţial al lui
Traian Băsescu aproape se suprapun, de aceea ultima lor întâlnire, 15
februarie 2013, a marcat situaţia actuală a dialogului început atât de
promiţător de Fericitul Ioan Paul al II-lea la Bucureşti în anul 1999 şi mai
ales liniile directoare pentru urmaşi.

În primul rând, există un consens privind promovarea acquis-ului
comunitar, adică a drepturilor şi a obligaţiilor, a normelor şi valorilor
europene, a codului canonic romano-catolic modernizat şi actualizat în
permanenţă, fundamentul juridic al UE, ceea ce presupune un dialog al
occidentalilor cu toţi ortodocşii, care să depăşească nivelul mişcării
ecumeniste din perioada Războiului Rece.

În al doilea rând, Biserica Romei este angajată în procesul
educaţional, nu numai prin Colegiul Pio Romeno, care pregăteşte preoţi
români de aproape un secol şi doreşte să participe în continuare cu vasta sa
experienţă la depăşirea marasmului din sistemul de învăţământ actual din
România. Pentru că un tineret cu o slabă pregătire profesională n-are şanse
într-o Europă unită.

În al treilea rând, milioanele de emigranţi , care vor să trăiască într-un
spaţiu de civilizaţie occidentlă în care acquis-ul comunitar este de la sine
înţeles (nu ca în România unde nu e nici înţeles, nici nu e transpus în
practică) se bucură de sprijinul Bisericii romano-catolice prin punerea la
dispoziţie a sute de biserici unde greco-catolicii şi ortodocşii români sunt
bineveniţi. Integrarea lor în societate se face nu, de rare ori, cu sprijinul
nemijlocit al Bisericii Romei.

În al patrulea rând, sărăcia, mai ales a pensionarilor, actualmente mai
numeroşi decât toţi salariaţii români, sunt ajutaţi de Ordinul maltez care a
împlinit recent 900 de ani de la înfiinţare. În semn de apreciere, preşedintele
României s-a întâlnit cu Marele Maestru al Ordinului Cavalerilor de Malta şi
a decorat mai mulţi cavaleri.

În al cincilea rând, situaţia Bisericii romano-catolice şi greco-catolice
sunt, în mod firesc, permanent în atenţia Papei de la Roma, mai ales că timp
de jumătate de secol de dictatură ateistă, ortodoxo-comunistă, catolicii au
suferit privaţiuni şi persecuţii care nici până în zilele noastre nu au fost
înlăturate.

Preşedintele Traian Băsescu a fost extrem de impresionat de
întrevederea cu Papa Benedict al XVI-lea. În calitatea sa de şef al statului,
Traian Băsescu lasă urmaşilor săi un sincer îndemn de continuare a
dialogului cu Roma pentru integrarea de facto în marea familie europeană
occidentală.

Prof.dr. Viorel Roman