Anglo-americanii înregistrează toate telefoanele, e-mail-urile etc. din „satul global“ pentru lupta împotriva terorismului. Edward Snowden, un agent NSA idealist, crede că se sare peste cal, se lezează astfel drepturile fundamentale ale omului, aşa că a dezvăluit acţiunea de înregistrare a tuturora fără niciun avantaj material pentru el.
Din contră e hăituit şi trăieşte în exil. Faptul că din ambasadele SUA şi Anglia la Berlin se ascultă telefoanele, chiar şi cel al d-nei Angela Merkel, cancelar federal, i-a nelinistit nu numai pe parlamentari, dar prinderea unui agent CIA în Serviciul de Informaţii Federale (BND e similar cu S.I.E.) va schimba paradigmele, mai ales ca BND-ul s-a mutat de la München într-o clădire nouă şi reprezentativă în capitala imperială.
Agentul BND/CIA este un handicapat. Pentru a fi politic corect instituţiile publice au o cotă de handicapaţi, femei etc. În ultimii doi ani el a vândut americanilor 218 documente cu 25.000 € şi s-a adresat în acest sens printr-un e-mail şi consulului rus de la München. Să nu fi ştiut el, ceea ce ştie deja toată lume, de dezvaluirile lui Snowden? Acum el e la interogatoriu, în puşcărie.
În vremea războiului rece atât STASI / KGB cât si BND / CIA erau echipe în lupta pe viaţă şi pe moarte dintre ortodoxo-comunism şi capitalismul occidental. Dacă un agent STASI, cum a fost de exemplu Günter Guillaume infiltrat în cancelaria lui Willy Brandt, era descoperit, consecintele erau dramatice. Arhitectul politicii de destindere, de deschidere spre est a trebuit să-şi dea demisia.
În vremea noastră postmodernă nu se mai pune problema unor consecinţe majore, pentru că triplul agent (dacă punem la socoteală şi oferta făcută ruşilor) este un produs al economiei de piaţă. Ironia sorţii face ca exact în acelaşi timp un agent american de bună credinţă să tragă un semnal de alarmă: pe lângă economia de piaţă există şi democraţie, norme şi valori occidentale intangibile.
Era de glorie a serviciilor secrete a fost războiul rece, care s-a terminat fără vărsare de sânge, mai mult datorită lor decât armatei sau diplomaţiei. Excepţie face România, unde dihonia dintre Ceauşescu / Securitate şi Gorbaciov/ KGB era să degenereze într-un război civil, dacă nu era generalul Iulian Vlad să-l dezamorseze, cu consecinţe dramatice pentru el personal.
Şi în vremea noastră, mai ales în domeniul serviciilor secrete, nimic nu-i aşa cum pare, transparent, aşa au fost ele create, aşa trebuie ele să activeze. În comisia parlamentară de la Berlin, la întrebarea adresată unui expert american, ce urmareşte NSA / CIA în Germania (?), raspunsul a fost dezarmant: ele caută să afle, cum gandeşte d-na Merkel? În curând vom afla şi cum gândeşte preşedintele Barack Obama?
Spionarea Germaniei. Spionarea economiei germane de către anglo-americani, desconspirată de agentul NSA Edward Snowden, ne readuce aminte de secole de conflict latent între Europa Centrală, continentală şi cultura anglo-mozaică, imperiul anglo-saxon, maritim. 1815 la Waterloo generalul Wellington câştiga bătălia, iar banchierul Rothschild o avere. Avântul Germaniei este dezavuat, spionat de strategii Amiralităţii britanice cu aceleaşi mijloace ca cele ale complexului militar-industrial anglo-saxon de azi 1905/8 agresiunea economico-financiară organizată la Londra – la acea vreme centru finanaciar şi de asigurări al lumii - a fost atât de dezastruosă pentru nemţi ca s-a ajuns la un razboi mondial, cu despăgubiri astronomice pentru Imperiul German II învins. 1938/9 se repeta scenariul de mai sus. Primul lord al Amiralităţii britanice Winston Churchill, “Partidul războinicilor” şi organizaţia Focus împing din nou, cu sprijinul Poloniei, Germania în războiul mondial II şi din nou nemţii pierd. Slavii sunt fireşte mereu de partea anglo-saxonilor protestanţi împotriva Europei romano-catolice.
1945 Imperiul German III învins n-a fost lichidat pentru ca despăgubirile de război erau incerte, aşa ca ele au fost amânate până la un Tratat de Pace, care nu s-a mai încheiat. Anglo-americanii au şi astăzi trupe şi centre de spionaj în Germania. Se vor retrage numai după Tratatul de Pace şi mai ales a plăţii despăgubirilor de război?
2013 Cat vor fi despăgubirile? Dacă grecii cer 160 miliarde euro şi romanii 20 de miliarde, cât vor anglo-franco-americanii şi ruşii? Vor germanii să plătească pentru conflictele generaţiilor de mult apuse, mai ales că acum este clar că vina nu este nici pe departe numai a celor învinşi? Istoria e scrisă de învingători, dar adevărul e altul…
Pentru cei care vor să cunoască detalii ale schiţei de mai sus, recomand scrierile prof. dr. Harald James, Princeton University şi dr. Stefan Scheil, Duncker & Humblot.
*
Spionarea Mexicului, Braziliei etc. de către USA e parte din doctrina Monroe, pe când cea a Frantei, Germaniei - Axa Euro-continentală - e deja Cyber-War după François Hollande, Angela Merkel şi ministrul ei al apărării Thomas de Maizière. Toţi bănuiau că sunt ascultaţi, dar nu neapărat şi de aliaţii lor anglo-americani.
Aici nu-i vorba de terorism ci de lupta dintre blocul anglo-mozaic, euro-continental, Rusia şi China. UE e prima putere economică a lumii, urmată de USA, China şi Rusia. Din punct de vedere militar şi a perspectivelor de viitor raporturile sunt incerte, de aceea sunt ascultaţi conducătorii UE, Merkel, Hollande, de Maiziere etc.
Complexul militar-industrial anglo-mozaic e imbatabil, dar poate fi şi periferizat de celelate mari puteri şi pierde infaibilitatea morală. Anglia a ocupat o pătrime din teritoriul şi populaţia lumii în permanenţă în legitima apărare a dreptăţii. USA şi Israelul continuă această tradiţie a superiorităţii morale absolute. Până când? Ascensiunea anglo-mozaică s-a bazat pe slăbiciunea lui Napoleon, Wilhelm II, Hitler şi mutării centrului lumii de la Paris-Berlin la Londra-Washington. Ce se întâmplă dacă euro rezistă şi centrul revine pe continent? O alianţă anglo-mozaică cu ruso-pravoslavnicii sau confucianiştii, fără a mai pomeni de islam, e improbabilă.
E posibilă o alianţă USA-UE autentică? Diferenţele dintre protestantism şi catolicism, civilizaţia maritimă şi cea continentală sunt greu de conciliat, mai ales că sute de ani au colaborat negativ.
Razboaiele mondiale au fost provocate de avântul Germaniei, intolerabil pentru Londra, care a reusit mereu performaţa, ca si cu Napoleon, şi să-şi învingă adversarul şi să arunce vina asupra lui. Perfidious Albion! Informaţia este putere, dicton valabil mai ales în era Cyber-War-ului. În ce masură agresiunea informaţională anglo-americană împotriva UE, Germaniei, Franţei nu va genera un Napoleon, Wilhelm II, Hitler putem fi siguri. Peace for our time!
*
Neîncrederea ţi neliniţtea crescândă din zilele noastre dintre oameni, state şi marile puteri sunt consecinţe ale eşecului refacerii unităţii creştine din anul de graţie 1989. Din fericire nu ne mai aşteaptă nici războaie mondiale între creştini, nici un Război Rece cu ortodocşi ca în sec. XX. În secolul nostru Cyber War e la ordinea zilei.
Germania e liberă, democratică şi în UE/NATO. Dar există teama întemeiată că şi după redobândirea suveranităţii ea este obiectul unei agresiuni informaţionale pentru a nu deveni din nou un concurent economico-financiar intolerabil, situaţie care i-a forţat în 1914 şi 1939 pe strategii Amiralităţii britanice să declanşeze două războaie mondiale pentru a nu pierde controlul în Europa şi în lume. Şi au învins…
După război, Europa continentală a fost eliberată sau ocupată? De când s-a aflat că SUA & Anglia îi spionează pe toţi pentru a perpetua vechiea superioritate economico-financiară, credinţa în democraţia de tip Westminster, statul de drept, libertatea de exprimare anglo-americană se deteriorează. Antiamericanismul şi antisemitismul sunt din nou în atenţia institutelor de sondaj a opiniei publice.
Nici Gestapo, Stasi, Securitatea nu i-au salvat pe Adolf Hitler, Erik Honecker, Nicolae Ceauşescu, nici KGB-ul n-a oprit dezagregerea URSS-ului. Îl vor salva acum agenţii de la NSA, CIA pe Barack Obama?
Richard Nixon a pierdut preşedenţia pentru spionarea unor adversari şi jurnalişti mărunţi dar incomozi, un fleac în comparaţie cu spionarea UE, Franţei, Germaniei, Spaniei, Italiei etc.
E clar că nu spionii decid soarta omenirii, ci interesele (1) axei euro-continentale romano-catolice, Paris-Berlin, (2) eurasiatice ruso-pravoslavnice, Moscova (3) sino-confucianiste, Peking şi nu în ultimul rând cele (4) maritime anglo-mozaice, Londra-Washington-Ierusalim. Aceste ultime capitale deţin în prezent superioritatea militară şi pot câstiga orice război. Însă pe cel mediatic l-au pierdut.
*
După învingerea Europei Centrale, NATO are misinea de a perpetua „dominaţia anglo-saxonilor pe continent, a-i ţine pe germani subalterni şi pe ruşi în afara Europei“. 1949, Lordul Ismay, primul secretar general al Organizaţiei, formulează foarte clar misiunea: "to keep the Russians out, the Americans in, and the Germans down."
Din nou învingători, după Războiul Rece anglo-americanii lupta cu al-Qaida pentru supremaţie, pace mondială şi după Mike Roger, preşedintele comisiei pentru servicii secrete din Camera deputaţilor, vest-europenii trebuie să rămână în continuare sub control, ruşii cam pe afară şi întreaga lume recunoscătore SUA.
Problema e că cea mai mare putere economică este Europa, nu America, şi în curând SUA va fi depăşită şi de China. Supremaţia mondială trebuie susţinută de economie, altfel anglo-saxonii protestanţi au soarta ruso-pravoslavnicilor. Aşa că America vrea să se unească economic cu Europa. Vor accepta UE dominaţia postbelică?
Martin Schulz, preşedintele Parlamentului european, spionat şi el de SUA, ca şi mai mulţi parlamentari germani încep să pună condiţii hegemenului postbelic cu toate că încă există trupe anglo-americane în UE. Ruşii nu-s un pericol, mâine dispare şi al-Qaida. Fără inamici cât timp va mai controla/sufoca USA continentul european?
Tot aşa cum nu Gavrilo Princip a declanşat războiul mondial, nu Edward Snowden a pus în mişcare plăcile tectonice ale marilor puteri: UE, USA, China, Rusia. Primul a vrut să se sinucidă, dar cianura era expirată, al doilea e fugar. Totuşi evenimentele mari sunt legate uneori de nume insignifiante ale unor destine tragice. Indiferent dacă Obama a ştiut sau nu ca Angea Merkel este spionată, el nu va avea soarta lui Nixon, dar sigur ca nu-i va mai entuziasma pe germani ca la investitura sa, a primului preşedinte de culoare al SUA.
Va renunţa la Premiul Nobel pentru Pace?
*
Civilizaţia anglo-mozaică a ocupat 1/4 din populaţia, suprafaţa planetei. Azi numai Anglia şi fostele colonii USA, Canada, Australia, Noua Zeelandă nu se suspectează, ci impreună spionează totul, chiar şi pe papa de la Roma. Reacţia Europei romano-catolice, Rusiei pravoslavnice, Chinei confucianiste şi Islamului e fireşte, negativă.
1900 americanul Alfred T. Mahan pleda pentru puterile maritime. Britanicul Halford Mackunder vede, după primul război mondial, Europa, Asia, Africa într-o mare insulă a lumii şi puterile maritime la periferie. Nordul şi centrul Asiei, pivot area; în acest spaţiu imens trăiesc 7/8 din populaţia lumii şi se află majoritatea resurselor minerale.
Asta explică lupta pe viaţă şi pe moarte a anglo-saxonilor cu sovieticii în anii 20 şi mai ales împotriva Axei Germano-Nipone în războiul mondial. Era absolut intolerabilă o victorie a acestora, cu atât mai puţin a Germaniei. Stalin reface totuşi Imperiul lui Ginghis Han, de la Berlin la Marea Japoniei, până când URSS-ul se destramă.
Geopoliticeanul american Nicolas Spykman descoperă importanţa rimland-ului, limesului care protejează centrul, pivot area - Scandinavia, Europa de Est, Turcia, Orientul Apropiat, India, Indochina, Korea, China de Est si Nord - şi unde au loc mai toate conflictele Războiului Rece până azi, Transnistria, Balcani, Liban, Siria etc.
Chiar dacă British Empire de azi (Anglia, USA) e şi mai puţin credibil după iniţierea a două războaie mondiale şi actualul Cyber War secret împotriva Europei, Berlinul depinde în continuare de occidentali. O alianţă continentală Merkel-Putin (ca Hitler-Stalin), a centrului lumii, e un coşmar pentru civilizaţia maritimă anglo-americană. 1990, la reunificarea Germaniei premierul britanic Margareth Thatcher remarca „de două ori i-am invins, şi iară s-au ridicat!“ Dacă nu poţi învinge inamicul, aliazate cu el! Asta stă la baza celui mai important tratat comercial bilateral din istorie, UE-USA, încă neparafat. George Soros (Schwartz) & network vor ca Germania să părăsească EURO şi să destabilizeze Europa. De aceea e ascultat de Anglia şi USA mai ales telefonul d-nei Merkel.
*
Terminarea Războiului Rece şi reunificarea Germaniei s-a făcut la iniţiativa şi mai ales în interesul Rusiei. Împotriva intereselor Franţei şi mai ales a Angliei. Azi se trece prea uşor cu vederea că Stalin a fost primul care a pledat pentru refacerea Germaniei învinse şi diminiarea influenţei anglo-americanilor pe continent. E cunoscut că dacă anglo-franco-polono-americanii ar fi îngenunchiat al treilea Reich, Stalin ar fi intervenit în favoarea lui Hitler. Pactul Hitler-Stalin este o dovadă concretă în acest sens. Doctrinele capitalism, fascism, comunism, economie de piaţă etc. sunt detalii în eternul conflict generat de echilibrul de forţe a marilor puteri în Europa.
Suveranitatea Germaniei unite, axa Berlin-Paris, a permis crearea unui mare imperiu economic între ruşi şi anglo-americani. Din punct de vedre militar UE / Europa este o cantitate neglijabilă în comparaţie cu complexul militar-industrial anglo-saxon sau chiar cel rusesc. Vezi conflictele din Balcani, Africa de Nord şi Orientul Apropiat.
În acest echilibru fragil a intereselor marilor puteri în Europa continentală, civilizaţia maritimă anglo-mozaică, axa Washington-Londra-Ierusalim, nu poate accepa în niciun caz o reeditare a prieteniei ruso-germane, din vremea când al treilea Reich domina tot continentul ş era pe picior de război cu anglo-americanii.
Astazi Germania domnină din nou Europa, de aceea mai mult ca oricând o reeditare a spiritului antiatlantic, a Pactului Hitler-Stalin pluteşte în aer şi e din nou intolerabil, chiar dacă acestă colaborare paşnică ar avea loc democratic şi fără ambiţiile totalitare anti anglo-mozaice din secolul trecut. Doctrinele trec, interesele rămân.
O nouă axă Paris-Berlin-Moscova ar genera fără îndoială un conflict major în toata lume, tot aşa cum avântul Germaniei naţional-socialiste a fost casus belli, nu atacarea Poloniei de Hitler şi Stalin. În acest context spionarea anglo-americană a Germaniei şi azilul în Rusia a agentului american Edward Snowden e poate mai uşor de înţeles.
*
Imensul eşec al refacerii unităţii creştine de la Vancuver la Vladivostoc de după 1989 generează conflicte între anglo-mozaici (Londra-Ierusalim-Washington), catolici (Berlin-Paris), ruşii ortodocşi, chinezii confucianişti, indienii hinduşi şi Islam. ONU, FMI, NATO, UNESCO etc. nu pot gestiona conflicte dacă până şi creştinii, 1/3 din populaţia lumii, nu-s uniţi. Liturghia după Sf. Petru este în centrul vieţii spirituale catolice, a Sf. Ioan la ortodocşi şi a Sf. Pavel la protestanţi. Ce-i de făcut? Stăm cu toţii pe un butoi cu pulbere. Nici în Lumea întâi, în NATO, nu-i încredere, după ce ştim cum anglo-mozaicii spionează toată lumea, inclusiv pe papa de la Roma. Germania a refuzat să urmeze USA în razboiul din Irak, împotriva Axei Răului (Siria, Irak, Afganistan, Iran, Tibet, Corea de Nord). Acum refuză şi supraveghierea de catre Londra-Washington. Are Angela Merkel statura cancelarului Gerhad Schröder?
Germania e un protectorat. Poziţia unor colonii la Limes, ca Romania şi Moldova, ce aparţineau duhovniceşte şi soborniceste de spaţiul pravoslavnic (Moscova) nu poate fi mai bună. Aşa că Biserica şi Armata se bucură la români de încredere, în timp ce democraţia de tip Westminster, FMI, NATO sunt privite cu mare neîncredere. Aparţin românii de lumea ortodoxă sau de cea occidentală? Stau ei în două luntre?
Statele din secolul trecut sunt subordonate, înlocuite acum de marile centre de putere religioase într-un permanent conflict latent, iar corporaţii internaţionale asigură de bine de rău cooperarea, coordonarea economico-financiară globală, şi ea în criză.
Starea de urgenţă generalizatp ca urmare a luptei contra terorismului fără ţară obligă neamurile - graniţele statelor naţionale se spiritualizează - să-şi redefinească alianţele şi strategiile de dezvoltare sau pur şi simplu de supravieţuire într-o lume pe cale de a deveni postdemocratică. Dispar statele laice, revin marile imperii religioase?
Viorel Roman (Bremen – Germania)
